Familia Iohannis. Reţetă de îmbogăţire rapidă!

Klaus Iohannis este un om bogat. Averea lui, la vedere, constă în 6 case achiziţionate timp de 24 de ani. Prima afacere imobiliară a fost pusă la cale în 1992, cînd Iohannis a cumpărat o locuință cu 75 000 de dolari. Pe atunci era un simplu dascăl care preda fizica la Liceul Bruchenthal. Oare de unde a putut aduca, în acea perioadă tulbure de după Revoluţie, atâţia bani?, scrie ancheteonline.ro.

Oamenii cunoscători din Sibiu nu se ascund să spună că din trafic de copii. Amintim episodul implicării lui Klaus Iohannis din anii ’90 în intermedierea adopţiilor de copii. Chiar şi în declaraţia sa de avere din zilele noastre, apare un cont de 9000 de dolari din anul 1990. Şi pe atunci era un simplu bugetar, cu un salariu de vreo 2000 de lei, pe vremea aceea, scriu semnatarii anchetei.

Dar un om cumpătat, Iohannis a reuşit să pună piatră lângă piatră, casă lângă casă şi să agonisească o mica avere. Că doar, aşa cum a declarat mai zilele trecute, el a investit în imobile, nu în copii. Potrivit declarației de avere, primarul Sibiului deține 6 case: str. Bălcescu nr.29 (1999), str. Pedagogilor nr. 14(1997), str. Someșului nr.13 (2001), str. Bâlea 29 (1992), str. Măgura nr.9(2007), str. Măgura nr.11(2007).

Jumătate din averea imobiliară, pe căi necinstite

Cu o precizare: jumătate din averea imobiliară a fost dobândită pe căi ilicite. Înşelăciune, fals şi uz de fals, mărturii mincinoase. Până acum, în două cauze, instanţa s-a pronunţat şi a dat verdictul, iar Iohannis a pierdut o casă și este pe cale să o piardă șipe o a doua. În cazul casei cumpărate în 1997, din strada Pedagogilor 14, care a fost achiziționată în baza legii 112/1995, ea a fost dobândită ilegal prin mărturie mincinoasă pentru că , potrivit actului normativ, era interzisă obținerea unei case naționalizate de către un chiriaș, dacă mai avea în proprietate un alt imobil. Iar la acea data, Iohannis mai avea o casă, cea din strada Bâlea 29.
Interesant este faptul că primarul Sibiului a vrut mereu să stea în afara procesului de dobîndire a imobilelor aflate în litigiu, el apărând în acte, după finalizarea demersurilor. Soţia , Carmen şi soacra lui, Lăzurcă Georgeta, au fost cele care s-au implicat direct în acumularea de averi imobiliare în familia Iohannis.

Familia Ghenea: un aventurier și o prostituată

Despre ce este vorba? Istoria ne duce cu mult înainte de Revoluţie, într-o vreme în care soacra lui Iohannis, o femeie semianalfabetă, era servitoare în casele pe care le-a dobîndit apoi pe căi ilicite. Mai exact, ea a fost femeie de serviciu în familia Ghenea Eliseu, care deţinea imobilele din străzile Magheru 35 şi Bălcescu 29. Acest Ghenea, de loc din Porumbacu de Jos (judeţul Braşov) şi-a făcut averea în SUA, unde a emigrat în perioada interbelică. În America a cunoscut-o pe Maria Baştea, o româncă prostituată, originară din Viştea de Sus ( judeţul Braşov).

Cei doi s-au căsătorit în SUA , dar s-au întors în România şi şi-au cumpărat mai multe case în Sibiu, printre care şi cele două aflate în discuţie. După naţionalizarea din perioada comunistă, Ghenea Eliseu a rămas sărac lipit pământului, comuniştii luându-i toate casele. El s-a întors în satul său natal, la Porumbacu de Sus, unde a şi murit. Fără succesori!

Cine îi vrea averea? Servitoarea lui, soacra lui Iohannis

După Revoluţie, celebrele case ale lui Ghenea din centrul Sibiului au devenit subiectul și obiectul retrocedărilor. Dar chiaburul care a făcut avere în SUA nu a avut moştenitori de drept care să revendice, în mod corect, imobilele confiscate de comunişti. Cine s-a găsit să pună mâna pe averea lui Ghenea? Servitoarea lui din perioada de glorie. Adică, soacra lui Klaus Iohannis, care a lucrat umăr la umăr, cu fiica sa, Carmen, soţia edilului. Oare Iohannis era strain de aşa ceva? Nicidecum. Doar că numele acestuia nu apare decât la întocmirea finală a documentelor de proprietate.

Procedura de acaparare a averii lui Ghenea Eliseu ( în speţă este vorba de 2 case, Magheru 35 şi Bălcescu 29) nu se putea realiza pe căi legale. Am precizat mai sus că acesta nu a avut copii, iar cei care ar fi avut dreptul să le revendice, nu au făcut-o. Aşa că familia Iohannis, în complicitate cu un nepot al lui Ghenea Eliseu, și anume Ghenea Ioan, au fabricat documente false pe bandă rulantă: testamente, adeverinţe, adrese şi inventează un prezumtiv moştenitor: Ghenea Nicolae.

Chiriașii, proprietari de bună credință

Totul a început în 1997. Nu întâmplător, după ce chiriaşii din casele din Bălcescu 29 și Magheru 35 şi-au cumpărat apartamentele din aceste vile, cu bună credință, pe baza legii 112/1995. Unul dintre chiriaşii din strada Bălcescu ne-a declarant că mama lui a semnat actul de vânzare -cumpărare în 21.01.1997, cu reprezentanții primăriei, iar în februarie 1997, noua proprietate a fost întabulată. Atunci, cele două imobile din Bălcescu şi Magheru erau libere de sarcini, nimeni nu le revendicase!

Însă, în vara aceluiaşi an, după ce toate apartamentele fuseseră cumpărate de chiriaşi, intabulate la Curtea Funciară, apare în scenă soacra lui Klaus Iohannis- Lăzurca Georgeta , soţia acestuia- Carmen Iohannis şi Baştea Ioan, nepot al lui Ghenea Eliseu.

Primul testament fals eșuează

Cei trei dau în judecată, în iulie 1997, statul roman pentru a revendica imobilele din Bălcescu 29 şi Magheru 35. Ei prezintă un testament prin care unul, Baştea Nicolae, un nepot al soţiei lui Ghenea Eliseu(nume de fată, Baștea) ar fi moştenitorul de drept al celor două case. Menţionăm că acest Baştea Nicolae era unchiul lui Baştea Ioan, prietenul familiei Iohannis.

Din start, instanţa ( Judecătoria Sibiu) respinge cererea acestora pe motiv că testamentul prezentat este un fals. La o analiză grafologică s-a stability că testamentul era scris de o persoană iar semnatura era a unei alte persoane. Mai mult, magistrații stabilesc că acest testament nu avea martori şi nu fusese semnat în faţa unui notar. Drept consecinţă, o primă tentativă de măsluire a moştenirii lui Ghenea, a eşuat.

Ce era de făcut în continuare? Binențeles că familia Iohannis nu s-a lăsat pagubașă. Trebuia să pună mâna pe cele două case, nu conta că-i putea arunca în stradă pe chiriașii care își cumpăraseră casele cu bună credință.

Al doilea fals, victorie pentru Iohannis

În fața noii situații, era de rezolvat o mare problemă: trebuia demonstrat că Baștea Nicolae era succesorul de drept al lui Ghenea Eliseu, deși, în fapt, acesta era afin, nepot după soție. Soluția: un nou fals și uz de fals. În fața Tribunalului Sibiu, familia Iohannis, împreună cu Baștea Ioan vin cu o adeverință emisă de primăria Porumbacu de Jos în care se afirmă că Baștea Nicolae este nepotul direct al lui Ghenea Elisie și unicul său moștenitor.

Cu acest nou fals, de data aceasta, familia Iohannis câștigă la Tribunalul Sibiu. Statul face recurs la Curtea de Apel Alba. Familia Iohannis câștigă din nou. Aceste procese s-au derulat între 1997-1999. Care a fost scopul ? Mai întâi anularea naționalizării apoi declararea nulă a actelor de vînzare – cumpărare deținute de chiriașii care cumpăraseră cu bună credință apartamentele din Bălcescu 29 și Magheru 35.

Astfel, între 1999 și 2002, toate actele de proprietate ale chiriașilor au fost anulate, iar noii propietari au devenit Lăzurca Georgeta, Carmen și Klaus Iohannis, precum și Baștea Nicolae. În toată această perioadă, chiariașii habar nu aveau de aceste procese. Au aflat doar după ce inevitabilul s-a produs: actele lor de proprietate au fost anulate și urmau să fie aruncați în stradă.

Falsificatorii devin proprietari

Trebuie precizat că toate documentele false care au stat la baza procesului de a lua cu japca cele două imobile au fost semnate de același notar: Bucșa Radu Gabriel, cel care și-a pus ștampila pe actele de adopție în care a fost implicată familia Iohannis și care, în prezent este notarul oficial al primăriei Sibiului. El a emis certificatul de moștenitor deși nu avea toate actele necesare ( lucru stabilit de instanță), nu avea competența teritorială necesară ( Baștea Nicolae, așa zisul moștenitor, a murit la Viștea de Sus – județul Brașov și toată viața a trăit la Cluj-Napoca).

Potrivit certificatului de moștenitor obținut în fals, noii proprietari din Bălcescu 29 și Magheru 35 erau: la Magheru, 50% Baștea Ioan, 25% Lazurcă Georgeta și 25% Carmen Iohannis, iar la Bălcescu 29, Baștea Ioan, întreg imobilul. Potrivit unei înțelegeri prealabile, Baștea Ioan a vîndut imediat ( pe 1 iunie 1999) jumătate din imobilul din Bălcescu 29 lui Carmen și Klaus Iohannis. De abia acum apare numele lui Klaus Iohannis, după ce toate s-au finalizat toate aranjamentele.

Fiind puși în asemenea situație, chiriașii au preluat inițiativa în procesele cu familia Iohannis și au depus plîngeri penale pentru anularea actelor false care au stat la baza schimbării proprietarului. Mai întâi au atacat calitatea de moștenitor a lui Baștea Nicolae. Astfel, aceștia au cerut anularea adeverințelor emise de primaria Porumbacu de Jos în care se susținea că Baștea Nicoale este unicul moștenitor al lui Ghenea Eliseu.

Instanța anulează actele ilegale

Astfel, printr-o sentință definitivă dată de Curtea de Apel Alba Iulia, secretarul primăriei Porumbacu de Jos a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare pentru fals, uz de fals și neglijență în serviciu și sunt anulate toate actele emise de această primărie prin care se stabilea că Baștea Nicolae ar fi unicul moștenitor al lui Ghenea Eliseu.

„Invinuitul Munteanu Liviu, în calitate de secretar al primăriei Porumbacu de Jos a eliberat în perioada anilor 1996-2000 mai multe documente oficiale ( adeverințe și cereri) privind moștenitorii defunctului Ghenea Eliseu care aveau un conținut vădit nereal, ce nu corespundea nici mențiunilor din documentele de stare civilă existente în arhiva primăriei, nici conținutului altor documente oficiale eliberate în același scop de secretarul primăriei”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Procurorii condamnă

Anchetatorii precizează că „numitul Ghenea Eliseu a decedat la data de 25.04.1969, avînd ultimul domiciliu în comuna Porumbacu de Jos, iar soția acestuia, Ghenea Maria, născută Baștea, a murit anterior, în 1962, fără a avea urmași în linie descendentă ( copii), iar singura moștenitoare a fost declarată sora numitului Ghenea Eliseu, respectiv Mica Paraschiva”.

„În ciuda acestor evidențe, învinuitul (n.r. secretarul) Munteanu Liviu a eliberat adevererința nr. 168/12.03.1998 în conținutul căruia a menționat în mod nereal că singurul moștenitor legal al defunctului Ghenea Eliseu a fost nepotul acestuia, Baștea Nicolae”, mai susțin procurorii.

Mai mult, Parchetul declară că secretarul primăriei „nu deținea nici un fel de date sau documente referitoare la nașterea sau decesul numitului Baștea Nicolae ( n.r. falsul moștenitor), întrucât acesta s-a născut în comuna Viștea, județul Brașov și a trăit la Cluj-Napoca”.

Anchetatorii relevă faptul că învinuitul a recidivat în falsificarea de documente, prin emiterea la data de 02.02.2000 a unei noi adeverințe, la solicitarea Judecătoriei Sibiu, care „fără nicio corespondență cu realitatea, face afirmații neadevărate referitoare la faptul că numita Micu Paraschiva și fratele ei, Ghenea Eliseu, nu au avut alt moștenitor legal decît pe nepotul lor, Baștea Nicolae”.

Un aranjament pus la cale de familia Iohannis

Parchetul consemnează că, in urma intocmirii a acestor falsuri, prin stabilirea ca unic moștenitor a lui Baștea Nicolae, succesorii testamentari au fost Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen, care au devenit noii proprietari ai celor două case din Sibiu din Bălcescu 29 și Magheru 35. „Pentru eliberarea certificatului de moștenitor, notarul Bucșa Radu Gabriel a folosit adeverința nr. 168/1998 (n.r.dovedită a fi falsă), eliberată de primăria Porumbacu de Jos, precum și declarația martorului Mărgineanu Romul care a afirmat și el, probabil în eroare, că Baștea Nicolae este nepotul defunctului Ghenea Eliseu”, se mai spune în rechizitoriu.
În continuare, procurorii atrag atenția asupra acestui aranjament, pus la cale de familia Iohannis și Baștea Ioan, în urma căruia, acarul Păun a fost secretarul primăriei Porumbacu de Jos. „Toate aceste manopere desfășurate de numiții Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen, sprijinite de acțiunile învinuitului Munteanu Liviu, care a eliberat adeverințele nr.168/1998 și 73/2000, precum și anexa 1 nr.25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a susnumiților în cartea funciară deși nu aveau vocație succesorală, întrucât Baștea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Maria, soția predecedată a defunctului Ghenea Eliseu”, susțin procurorii.

În rechizitoriu se spune că se poate dovedi ” intenția directă” a învinuitului de a-i ajuta, prin rea credință, pe numiții Iohannis Carmen, Lăzurca Georgeta și Baștea Ioan, pentru obținerea moștenirii de la Ghenea Eliseu.

Recomandare : să fie anchetați pentru instigare la fals

Mai mult, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a recomandat ca „ în ceea ce-i privește pe Iohannis Carmen, Lăzurca Georgeta, Baștea Ioan și Suciu Dorin- avocat, cauza urmează a fi disjunsă și trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu pentru efectuarea cercetărilor penale necesare soluționării acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă „.

Ca urmare, în baza sentinței de condamnare a secretarului Primăriei din Porumbacu de Jos și a anulării adeverențelor eliberate în favoarea familiei Iohannis și a lui Baștea Ioan, chiriașii și cumpărătorii de bună credință din strada Magheru 35 s-au adresat instanței pentru anularea certificatului de moștenitor. O sentință definitivă este dată pe 1 februarie 2005 de către Tribunalul Brașov. judecătorii constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor și legatar nr.90/01.06.1999, emis de Biroul Notarului Public Bucșa Radu Gabriel din municipiul Sibiu în dosarele succesorale nr.113,114,115/1999. De asemenea, aceștia dispun „rectificarea C.F. nr.752 Sibiu nr. Top.332/1, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen”.

Așa familia Iohannis pierde în instanță casa din strada Magheru 35, justiția reușind, după ani de luptă(1997-2005) dusă de chiriași, să demostreze falsul în documente, fals intelectual, uz de fals, mărtuire mincinoasă a celor care au fabricat documente petru a pune mâna pe imobilul din centrul Sibiului. Din păcate, procurorii nu au mers mai departe pentru a-i condamna și pe Carmen Iohannis, Lăzurca Georgeta și Baștea Ioan, instanțele din Sibiu făcându-i scăpați basma curată.

Situația este asemănătoare și pentru imobilul din Bălcescu 29. Tribunalul Brașov constată, în mai 2014, nulitatea certificatului de moștenitor fabricat de familia Iohannișii Baștea Ioan, dar nu este o decizie definitivă. Astfel, primarul Sibiului e pe cale să piardă și acest imobil din centrul orașului, dobîndit pe căi ilicite.

Ce-i pasă lui Iohannis? A încasat deja peste 300 000 de dolari

Dar între timp, Klaus iohannis face bani frumoși de pe urma acestui imobil obținut ilegal. Astfel, el, în calitate de proprietar pentru 50% din imobil și împuterninic de Baștea Ioan pentr cealaltă jumătate, a semnat un contract de închiriere cu Raifaissen Bank, în anul 2002. Inițial, pentru 3 ani, dar apoi, pe baza unor acte adiționale, contractul s-a prelungit permanent, în prezent fiind valabil până în 2017.

Potrivit contractului, suma încasată de Klaus Iohannis este de 20 000 de dolari pe an. Dar potrivit informațiilor noatre, prețul s-ar fi ajustat după perioada inițială de 3 ani, ajungând, probabil la 30 000 de dolari pe an. Toți banii au intrat în buzunarul lui Iohannis, după cum rezultă din procura prin care Baștea Ioan îi preda primarului toate drepurile de proprietar. „Subsemnatul Baștea Ioan, domiciliat în com. Viștea de Sus nr.161 jud. Brașov, împuternicesc prin prezenta cu puteri depline pe Iohannis Klaus Werner, domiciliat în Sibiu, str. Bîlea, nr.29, ca în numele meu și pentru mine să negocieze și să încheie contractele de închiriere cu chiriașii din imobilele situate în Sibiu str. Gheorghe Magheru nr.35, respectiv imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr. 29, imobile dobândite de mine cu titlul drept moștenire. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu este împuternicit să îndeplinească orice act de administrare sau conservare a patrimoniului, să trateze și să încheie orice contract de închiriere fixând chiria și celelalte condiții ale locațiunii, va încasa chiria, va plăti taxele și impozitele de orice natură”. Binențeles, că documentul este legalizat la același norar, Bucșa Radu Gabriel.

Făcînd o mică socoteală, putem constata faptul că până acum Klaus Iohannis a încasat prin închirierea către Banca Reiffeisen, a spațiului de la parterul casei din Bălcescu 29, peste 300 000 de dolari. ( ținând cont și de creșterea prețului de după anul 2005). Toți acești bani, obținuți în mod ilegal, pe baza unor documente false de retrocedare a acestui imobil. Fapt stabilit de instanță!
Acestea sunt metodele utilizate de Klaus Iohannis prin care a dobândit o parte din averea sa imobiliară. Altfel, nu am putea înțelege cum un profesoraș, care a devenit apoi primar, să poată aduna așa avere numai din salariu de bugetar.