Codul Civil: Rudele unei persoane aflate în dificultate, obligate să aibă grijă de aceasta
Rudele unei persoane aflate în dificultate sunt obligate de Codul Civil să aibă grijă de aceasta, în sensul de a-i asigura mijloacele necesare traiului – haine, locuință, îmbrăcăminte. În cazul în care nu se conformează, acestea riscă să fie executate silit.
Drepturile persoanelor vulnerabile – bătrâni, persoane cu handicap, copii – care nu se pot descurca singure sunt reglementate prin Codul Civil.
Legea stabilește că această categorie de persoane are dreptul să beneficieze de sprijinul persoanelor apropiate, între acestea numărându-se soți, părinți, copii, frați, nepoți, bunici sau copiii adoptați, dacă este cazul, scrie legalbadger.org
Ordinea apropiaților care au în sarcină îngrijirea unei persoane vulnerabile este următoarea: mai întâi soții, apoi copiii, apoi frații și surorile, apoi bunicii. Dacă cei mai apropiați din punct de vedere al rudeniei nu pot asigura întreținerea, obligația este transferată următoarei clase de rude.
Potrivit Art. 93 alin. 1, din Legea 292/2011, referitoare la Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, „Familia persoanei vârstnice are obligaţia de a asigura îngrijirea şi întreţinerea acesteia„.
Potrivit Art. 93 alin. 3, din Legea 292/2011, „În situaţia persoanei vârstnice singure sau a cărei familie nu poate să asigure, parţial sau integral, îngrijirea şi întreţinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei vârstnice„.
Art. 94 din Legea 292/2011, prevede:
a) nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susţinătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent şi mediu sigur de viaţă;
b) se află în imposibilitatea de a-şi asigura singure activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu se pot gospodări singure şi necesită asistenţă şi îngrijire;
d) se află în alte situaţii de urgenţă sau de necesitate, prevăzute de lege.
(2) Beneficiile de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice sunt, în principal:
a) beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială;
b) indemnizaţii de îngrijire, acordate în condiţiile legii;
c) alocaţii sau contribuţii pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilor hranei în cantine sociale, în centrele rezidenţiale de îngrijire, precum şi pentru susţinerea unor suplimente nutriţionale;
d) facilităţi privind transportul urban şi interurban, telefon, radio-tv, achiziţia de produse alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum şi a altor servicii;
e) ajutoare pentru situaţii care pun în pericol viaţa şi siguranţa persoanei vârstnice, precum şi pentru evitarea instituţionalizării;
f) ajutoare în natură precum: alimente, încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente şi dispozitive medicale, materiale de construcţii şi altele asemenea.
Valorea întreținerii este determinată pe baza nevoilor celui care o solicită și a resurselor financiare ale celui care trebuie să o asigure. Întreținerea persoanei vulnerabile se face fie prin furnizarea bunurilor necesare traiului, fie sub forma unei pensii stabilite de instanță. Cuantumul pensiei poate fi ajustat de instanța de judecată, în funcție de modificările apărute în situația părților implicate. De menționat că suma fixă a pensiei se indexează periodic cu inflația.
În cazul în care ruda în sarcina căreia a căzut obligația întreținerii persoanei vulnerabile nu-și îndeplinește obligația, persoana vulnerabilă poate cere în instanță executarea silită a acesteia.
Există, însă, și excepții de la respectarea acestei obligații. Este, spre exemplu, cazul părinților care au comis abuzuri față de copiii lor. În acest caz, părinții pierd dreptul de a-și obliga copiii să-i întrețină. O altă limitare a acestei reglementări este cea referitoare la persoanele aflate în nevoie din pricina propriei neglijențe. Acestea pot beneficia doar de sprijinul strict necesar.