Deputatul Robert Alecu a solicitat, în plenul Parlamentului, păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor atentatului de la Senatul României din 8 decembrie 1920: „Este un sentiment de respect pentru cei care și-au pierdut viața în exercitarea mandatului!”  

Deputatul Acțiunii Conservatoare, Robert Alecu, a solicitat, în plenul Parlamentului păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor primului atentat terorist de pe teritoriul României.

“Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor primului atentat terorist de pe teritoriul României și anume atentatul de la Senatul României din 8 decembrie 1920. În urma exploziei și-au pierdut viața ministrul Justiției, Dimitrie Greceanu, episcopul Demetriu Radu, senator de drept, și Spirea Gheorghiu, senator al României, la acea vreme. De asemenea, în aceeași deflagrație au fost răniți Constantin Coandă, tatăl lui Henri Coandă, președinte al Senatului la momentul respectiv, episcopul ortodox Nifon și episcopul ortodox Roman Ciorogariu Vă rog să păstrăm acest moment de reculegere. Este un sentiment de respect pentru cei care .și-au pierdut viața în exercitarea mandatului!”, a precizat, în plenul Parlamentului, Robert Alecu.

De menționat faptul că în ziua de 8 decembrie 1920 a avut loc primul atac cu bombă pe teritoriul țării noastre. Actul a fost pus la cale de o celulă radicală comunistă, condusă de Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau.

Aceştia au instalat o bombă artizanală în Senatul României, care în urma exploziei, declanșate la ora 14.30 înainte de reînceperea şedinţei de plen, i-a ucis pe Ministrul de justiţie, Dimitrie Greceanu (decedat la spital), pe episcopul greco-catolic Demetriu Radu și pe parlamentarul Spirea Gheorghiu (decedat la spital). Au existat şi răniţi, printre care președintele Senatului, Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon și episcopul ortodox Roman Ciorogariu.

Materialul explozibil a fost aşezat cu o seară înainte sub scaunul prezidenţial, lângă fotoliul regal şi cel al principelui moştenitor. Acesta era de fapt un obuz de provenienţă nemţească modificat, căruia i se adăugase un ceas.

Ţinta se pare că ar fi fost poetul ardelean Octavian Goga, om politic naționalist și virulent antisemit, care ar fi trebuit să ia cuvântul în deschiderea şedinţei din 8 decembrie, însă acesta fusese reţinut pe hol de un elector care insista să-i vorbească.

Se bănuia că grupul lor nu a acționat singur, ci i-a avut drept complici și pe alții, ca Alecu Constantinescu, conducătorul aripii de extremă stângă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta și a format Partidul Comunist din România (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).

Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.