Protest în Piața Constituției pentru conversia creditelor în franci elvețieni

Circa 600 de persoane cu credite în franci elveţieni s-au adunat în Piaţa Constituţiei duminică la ora 12.00, solicitând autorităţilor să intervină de urgenţă în criza generată de aprecierea francului, astfel încât băncile să convertească în lei creditele în valută, la cursul istoric plus maxim 20%.

Mitingul, organizat de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (cu circa 16.000 de membri) pe reţeaua de socializare Facebook, a reunit români din multe zone ale ţării, care au venit împreună cu familia, copiii şi prietenii, de la Bacău, Brăila, Constanţa, Cluj, Sfântu Gheorghe, Harghita, Tulcea, Baia Mare, Slatina, Piteşti, Timişoara, Oradea, Iaşi, Turda sau Galaţi, informează Mediafax.

„BNR+Bănci+Clienţi=Vinovaţi! De ce doar noi suntem penalizaţi?”, „Banca=Cămătar legalizat de BNR şi de Stat!”, „Nu vrem banii de la stat, vrem sistem reglementat!”, „BNR reglementează doar cum băncile dictează!”, „Vreau rata să îmi plătesc, Copilul din ce-l hrănesc?”, „Je Swiss dator vândut!”, „Rate CHF la curs istoric!, „Eram educat, dar dezinformat. Banca m-a înşelat!”, „Voi aveţi puterea, noi avem durerea!” sunt doar câteva dintre mesajele pe care îndatoraţii la bănci în franci elveţieni le afişează pe pancarte.

Grupul a depus marţi, prin reprezentanţii săi, o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă care să soluţioneze situaţia „gravă” în care să regăseşte o mare parte a clienţilor care au contractat credite în monede străine (franci elveţieni, euro sau dolari).

Clienţii instituţiilor de credit cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, la cursul de la data semnării contractelor apreciat cu cel mult 20%, indiferent de tipul creditului, ipotecar sau de nevoi personale.

Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

La ora 13:20, rândurile protestatarilor s-au înmulţit la circa 2000 de persoane, aceştia scandând că nu mai achită ratele la bănci până nu se găsesc soluţii corecte astfel încât să-şi permită să plătească în continuare datoria, nu să ajungă în situaţia de a rămâne fără case.

„Aşteptăm să ni se alăture cât mai multe persoane din Bucureşti şi din ţară, până la ora 16:00. Acest miting este prima acţiune pe care o organizăm pentru a susţine demersul nostru legislativ, respectiv solicitarea depusă la Guvern, Camera Deputaţilor şi Parlament. Vor urma şi altele, nu ne oprim aici, vom pune în continuare presiune şi vom boicota sediile băncilor. Băncile nu au dorit până acum să stea de vorbă cu noi ca grup, cu atât mai puţin individual”,a declarat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii grupului şi organizator al mitingului.

Protestatarii spun că băncile de la care au luat credite nu fost dispuşi niciodată la negocierea contractului de credit, fiind nevoiţi să accepte forma contractului aşa cum a fost înaintată de bancă pentru a putea accesa un împrumut pentru casă.

„Negocierea presupune două părţi, or banca nu negociază cu clienţii contractele de credit, nu stă de vorbă cu noi pe aceste aspecte. Nici renegocierea contractelor nu este posibilă individual”, spune Daniel Teodorescu, alt reprezentant al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF.

O familie prezentă la miting, cu o fetiţă de un an şi jumătate în braţe, a ajuns în situaţia de a avea de achitat în aceste zile o rată de 4.100 de lei, faţă de 1.800 de lei la momentul contractării creditului, pentru achiziţia unui apartament.

„Când am mers la bancă am cerut credit în lei, mi s-a spus că nu mă încadrez nici la lei, nici la euro, dar ofiţerul de credit mi-a spus că ne dă franci elveţieni. Atunci nici nu ştiam ce sunt francii elveţieni, dar mi s-a spus că mă încadrez şi că e foarte bine”, afirmă Constantin Hrenciuc, capul acestei familii.

Debitorii băncilor spun că vor reglementări exacte în „România lucrului bine făcut” şi în practică, nu doar în teorie.

Protestatarii scandează „Jos Isărescu!”, „Jos Mafia!”, „Conversia!”.

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a afirmat miercuri, în cadrul unor consultări la Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, că nu se opune propunerii de conversie în lei a creditelor în franci, la cursul de la momentul contractării creditului plus maxim 20%, dacă această măsură este convenită şi agreată de băncile comerciale.

„Ar însemna un risc de două miliarde lei pentru creditele în franci, e foarte important de văzut această pierdere cum vedeţi (adresare către reprezentanţii Comisiei Buget-Finanţe – n.r.) că ar putea fi suportată de către stat. Dacă nu, trebuie să analizăm dacă băncile comerciale pot susţine această sumă de două miliarde lei”, a spus Vâlcov.

Pe de altă parte, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, le răspunde îndatoraţilor în valută că nu se poate lua în calcul un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs de schimb decât cel din ziua în care se efectuează tranzacţia, întrucât pe de o parte se încalcă grav legea contabilităţii, iar pe de altă parte ar produce pierderi pentru bănci, în unele cazuri existând chiar riscul falimentului.

„Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul!”, a punctat Cinteză.

Totuşi, el recunoaşte că instituţiile de credit vor resimţi o presiune pentru conversia creditelor în condiţii avantajoase după ce Banca Transilvania va aplica planul de conversie la care s-a angajat prin contractul de preluare a Volksbank, cu oferirea unui discount clienţilor acesteia.

„Sunt convins că băncile vor avea presiune după ce Banca Transilvania va pune planul în aplicare, dar nu sunt convins că vor putea susţine aplicarea unui discount la conversia creditului. Dacă indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie să aplice administrare specială, iar sub 2% se instituie procedura de faliment”, a afirmat Cinteză.

Finanţele au propus, ca soluţie, modificarea ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, denumită atunci „Electorata”, prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, schemă în care s-ar încadra 1,05 milioane de persoane, cu 200.000 mai multe decât în varianta precedentă.

Totodată, va creşte deducerea specială pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunară a impozitului pe venit. Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat următoare rescadenţării creditului, comparativ cu o decalare de doi ani în varianta anterioară.

Vâlcov apreciază că prevederile schemei ar putea fi aplicate, cel mai repede, începând cu 1 martie.

Directorul Supravegherii din BNR consideră însă că propunerea Finanţelor poate oferi avantaje doar pe termen scurt clienţilor, iar legea insolvenţei, de asemenea adusă în dezbatere în ultima săptămână, nu rezolvă problema.

Bancherii resping, de asemenea, conversia creditelor la alt curs decât cel din momentul operaţiunii, precum şi impunerea unei soluţii pe cale legislativă, optând pentru soluţii proprii în relaţia cu clienţii.

„Fiecare bancă are obligaţia pentru a găsi soluţii pentru clienţii săi. Trebuie să ne gândim şi cine plăteşte costurile la sfârşitul zilei. Deponenţii merită şi ei atenţie, sunt cei care plătesc. Să nu creăm costuri inutile, care se vor transfera, mai devreme sau mai târziu, sau în dobânzi mai mici pentru deponenţi sau într-un credit mai scump pentru cei care chiar plătesc”, apreciază Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi preşedinte al Raiffeisen Bank.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit în această săptămână cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a discuta situaţia creată de aprecierea francului elveţian la maxime istorice în raport cu leul.

O decizie de îngheţare temporară a cursului a fost luată vineri de Parlamentul Croaţiei, care a aprobat un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

În România, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, potrivit datelor BNR, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, dintr-un total de 14 instituţii de credit care au acordat finanţări în franci elveţieni. În realitate, numărul debitorilor cu credite în CHF ajunge la circa 200.000, având în vedere că mai multe instituţii de credit au externalizat o parte din aceste împrumuturi către băncile-mamă.

Cursul pentru francul elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe. Referinţa a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi, plasându-se astfel pentru a doua şedinţă consecutiv peste nivelul euro.

Francul s-a apreciat puternic începând de joi, 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

Francul elveţian a crescut cu 22,4% faţă de leu comparativ cu nivelul anunţat de BNR pe 14 ianuarie, înainte de hotărârea Băncii Naţionale a Elveţiei.

Dacă un român cu credit în CHF plătea până la acel moment pentru o rată medie de 500-600 de franci între 1.900 lei şi 2.250 lei pe lună (calcul la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeaşi rată a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 – 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elveţiene a continuat pe parcursul zilelor următoare, clienţii băncilor au fost nevoiţi să suplimenteze suma respectivă, la cursul de vineri, cu încă 90-150 de lei, însă la cursul de schimb afişat de bănci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

OTP Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat, vinerea trecută, o măsură de reducere a impactului cursului de schimb franc elveţian – leu asupra ratelor clienţilor cu credite în CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobândă cu 1,5 puncte pe o perioadă de trei luni, iar clienţii pot solicita această facilitate până la 27 februarie 2015, în unitatea în care au semnat iniţial contractul de credit. Aceeaşi soluţie a fost anunţată vineri şi de Millennium Bank, bancă achiziţionată de OTP.

Raiffeisen Bank a redus începând de vineri dobânda pentru clienţii cu credite în CHF, cu cinci luni înainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF.