Legea votului prin corespondență, promulgată!
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea privind votul prin corespondenţă, la o zi după ce judecătorii CCR au declarat-o constituţională.
Iohannis a semnat joi, decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bratislava, că legea votului prin corespondenţă, în privinţa căreia CC” a emis decizie de constituţionalitate, este „promulgabilă” şi că, dacă sunt definitivate toate procedurile, o va promulga joi după-amiază, când revine la Bucureşti.
CCR a decis, miercuri, că Legea votului prin corespondenţă, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR.
Joi, CCR a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că dispozițiile Legii privind votul prin corespondență sunt constituționale. Potrivit judecătorilor Curţii, legea adoptată de Parlament „facilitează dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul/reședința în străinătate, fiind un demers însemnat pentru asigurarea, în privința cetățenilor români, a caracterului universal al dreptului constituțional de vot”.
Camera Deputaţilor a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare. „Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanță în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondență, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituțional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puțin 1 an înainte de data alegerilor, astfel cum s-a întâmplat în cauză. Motivațiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondență la alegerile parlamentare la termen din anul 2016. Desigur, termenul de 1 an trebuie calculat de la data intrării în vigoare a legii, conform art.78 din Constituție, astfel încât între această dată și ziua alegerilor să existe un interval temporal de 1 an.”, a statuat CCR.
Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidenţial.
„Pentru prezindenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect-pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare”, a explicat preşedintele Comisiei, Gabriel Vlase (PSD), eliminarea din proiectul votului prin corespondenţă a aplicării lui în alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.
Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, şi eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea şi arătând că „înregistrarea online este marele hatâr, este esenţa proiectului”.
Membrii comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespodenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale.