Scoţienii vor rescrie joi istoria
Scoţienii vor rescrie joi istoria odată cu referendumul al cărui rezultat se anunţă foarte strâns, dar care în orice caz va schimba în profunzime chipul Marii Britanii.
Un vot în favoarea independenţei Scoţiei va implica separarea de Marea Britanie, în caz contrar Scoţia urmând să beneficieze de un statut de autonomie sporită. Oricum, scrutinul va deschide un nou capitol în relaţiile epice şi adesea războinice dintre ‘Ţara Scoţilor’ şi vecinii din sud. În ultimii 1.400 de ani, teritoriul din nord şi-a schimbat statutul de circa zece ori, iar după Actul de Uniune din anul 1707 Scoţia a fost alternativ teritoriu suveran sau vasal al Londrei. Acum 8,3% din populaţia britanică va decide soarta ansamblului alcătuit din englezi, galezi, nord-irlandezi şi scoţieni.
Conform ultimelor sondaje, unioniştii, care sprijină ideea rămânerii Scoţiei în cadrul Marii Britanii, sunt cotaţi cu 53% din intenţiile de vot, astfel că diferenţa dintre cele două tabere se situează în marja de eroare şi orice rezultat este posibil.
O victorie a partizanilor independenţei va fi şi un triumf personal pentru liderul acestora, Alex Salmond, premierul actualei Scoţii semi-autonome. Acest economist în vârstă de 59 de ani a ştiut să trezească aspiraţiile identitare ale scoţienilor, numai o treime dintre ei împărtăşind în urmă cu 20 de ani visul său al ‘unei noi ţări printre primele 20 cele mai bogate ale lumii’. Fiind şi un foarte bun strateg, el nu s-a mulţumit să impună guvernului de la Londra referendumul, dar l-a constrâns de asemenea să acorde noi prerogative, în special fiscale, parlamentului regional de la Holyrood, în eventualitatea respingerii independenţei.
Însă un vot favorabil independenţei va aduce şi complicaţii legate de statutul internaţional al noului stat, dar şi al Marii Britanii, precum şi posibile divergenţe de natură economică între cele două ţări. ‘Majoritatea juriştilor consideră că Marea Britanie, fără Scoţia, va fi statul succesor ce va rămâne membru al Uniunii Europene şi NATO, precum şi al Consiliului de Securitate al ONU, chiar dacă va trebui să-şi schimbe numele şi drapelul’, subliniază jurnalistul şi scriitorul Peter Ridell.
În consecinţă, Scoţia va trebui să înceapă demersurile pentru admiterea în UE şi NATO după proclamarea oficială a independenţei pe 26 martie 2016. Până atunci se vor desfăşura negocieri intense între Londra şi Edinburgh, în urma cărora ar trebui să se tranşeze chestiuni delicate precum împărţirea rezervelor de petrol din Marea Nordului, a datoriei publice, controlul frontierei sau moneda noului stat, executivul lui David Cameron refuzând în principiu folosirea lirei sterline de către o Scoţie independentă.
Premierul britanic a avertizat că un vot pentru independenţă va echivala cu “un divorţ dureros”, nu cu o ‘despărţire amiabilă”. “Va fi o tragedie dacă Regatul Unit se va scinda”, a mărturisit Cameron într-un interviu difuzat miercuri de revista The Times.
De altfel, rezultatul referendumului va avea implicaţii şi asupra viitorului politic al actualului şef al guvernului de la Londra, care ar risca să-şi vadă compromise şansele de a obţine un nou mandat de premier după alegerile de anul viitor. Conform analiştilor, un vot pentru independenţă va aduce trei opţiuni în faţa lui, respectiv demisia, un vot de încredere al parlamentului sau alegerile anticipate. Expertul în istorie constituţională John Barnes anticipează “o revoltă a conservatorilor” pe fondul “gravei crize economice”. Totuşi, Cameron a exclus posibilitatea demisiei.