Tupeu: Kelemen nu renunţă la fantasmele autonomiei teritoriale

0

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că, dacă se exclud „cazurile clinice, care trebuie tratate la psihiatrie”, atunci reacţiile la proiectul de autonomie al Uniunii sunt unele „normale” din partea societăţii civile şi a sferei academice, transmite corespondentul Mediafax.

„Dacă excludem cazurile clinice, care trebuie tratate la psihiatrie, eu spun că celelalte reacţii sunt unele normale într-o astfel de perioadă, mai ales în ceea ce priveşte reacţia societăţii civile şi a sferei academice. Cel puţin acolo unde am fost eu, la câteva dezbateri, pot să vă spun că există un interes, o deschidere, o încercare de a înţelege ce spunem, dar este şi responsabilitatea noastră de a da câteva explicaţii fiindcă prejudecăţile nu au dispărut cu comunismul”, a spus Kelemen Hunor, miercuri, la Sfântu Gheorghe, răspunzând presei în privinţa reacţiilor legate de proiectul de autonomie al UDMR, informează Mediafax.

Preşedintele UDMR a subliniat că moştenirea comunismului trăieşte încă atât la maghiari, cât şi la români, şi dacă nu se va reuşi demontarea prejudecăţilor şi a stereotipurilor, atunci nici încrederea, „extrem de necesară pentru o societate puternică”, nu va apărea.

„De aceea, am avut câteva dezbateri, întâlniri, nu cu politicieni, ci cu societatea civilă, sfera academică, cu specialişti, şi pot să vă spun că simt o oarecare atenţie şi nu simt ură. Simt o deschidere şi este un lucru extrem de important. Totuşi, au trecut 24 de ani de la căderea comunismului şi oamenii au început să aibă o altă experienţă şi o altă perspectivă de când noi am intrat în Uniunea Europeană. Merg şi văd cum trăiesc oamenii în diferite ţări, în diferite zone, au posibilitatea de a face o comparaţie corectă, au aşteptări deja fixate la un alt nivel decât au avut în anii ’90 şi cred că responsabilitatea noastră este de a explica că nici prin autonomie, nici prin drepturile lingvistice, nici prin dezideratele noastre, nu vrem să luăm nimic de la români, nu afectăm în niciun fel interesele României, şi nimeni nu va fi mai sărac sau mai puţin fericit dacă comunitatea maghiară va simţi că există garanţii instituţionale pentru a-şi păstra identitatea naţională. Despre acest lucru vorbim: fiecare om, fiecare comunitate doreşte păstrarea şi conservarea identităţii naţionale”, a conchis Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, candidatul Uniunii la Preşedinţie, participă, miercuri, la Sfântu Gheorghe, la o dezbatere publică cu titlul „Voci maghiare locale”.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată „limbă oficială în regiune”, iar redactarea bilingvă este „obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”. Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română, maghiară şi engleză.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.