Ars Amandi, la Muzeul Național de Artă

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 20 noiembrie 2014, de la orele 18.30 la vernisajul expoziţiei ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX, deschisă la parterul Galeriei Naţionale (Calea Victoriei 49 – 53). Curatorul expoziţiei este Cosmin Ungureanu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR.

 Expoziţia ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX cuprinde o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române – Cabinetul de Stampe. Cu acest prilej sunt prezentate opere de artă puţin sau deloc cunoscute – multe în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate.

Expoziţia ilustrează o temă recurentă în arta europeană, abordată într-o manieră diversă de pictori italieni, neerlandezi, francezi şi germani.Printre lucrările vedetă se numără tablouri pictate de Giovan Francesco Maineri(Alegorie I şi Alegorie II), Abraham van der Schoor (Concertul) sau Marco Liberi (Diana şi Endymion), versiuni de atelier sau copii dupăJan Gossaert (Tarquiniu şi Lucreţia), Jacopo Palma cel Bătrân (Venus şi Amor) sau Bartolomeo Schedoni (Caritatea), dar şi lucrări de graficăprecum cele realizate de Marcantonio Raimondi (Judecata lui Paris), Hendrik Goltzius (Venus şi Amor cu un faun), Aegidius Sadeler (Portretul lui Bartholomeus Spranger şi al soţiei sale Christina Müller) sau Albrecht Dürer (Hercule la răscruce).

Expoziţia ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX este structurată în patru secţiuni, sub forma unui periplu cu tema iubirii. Prima secţiune, Mitologia iubirii,ilustrează diferite reprezentări ale zeiţei Venus, individualizată sau inserată în varii compoziţii narative, de la intrigi amoroase la ipostaza maternităţii. O portretizare iconică a zeiţei Venus în arta europeană, începând din Renaştere până în secolul al XIX-lea, este alături de fiul său, Amor.

Cea de-a doua secţiune, Amorul în lumea literelor, analizează modalitatea în care este tratată tema iubirii în literatura antică, renascentistă şi post-renascentistă.

Pasiuni, drame, tragedii, personaje şi iubiri celebre devin subiect de inspiraţie pentru artiştii secolelor XVI-XIX. Continuând secţiunea precedentă, Iubirea (de)sacralizatătematizează sacralitatea iubirii în cultura europeană, dintr-o perspectivă preponderent creştină, prin reprezentări ale deturnării iubirii dinspre profan către sacru (Maria Magdalena penitentă, Caritatea, Fecioara cu pruncul). Ultima secţiune a expoziţiei, Alegorii şi simboluri cuprinde imagini aluzive sau încifrate, complementare temei iubirii.