România trebuie să intensifice exploatarea de noi zăcăminte

România trebuie să intensifice explorarea și, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de țiței și gaze naturale, atât convenționale, cât și neconvenționale, în condițiile declinului producției de hidrocarburi din zăcămintele convenționale aflate în producție, se arată în Strategia Energetică Națională /SEN/ pentru perioada 2015-2035, lansată, vineri seară, în dezbatere publică de către Departamentul pentru Energie.

Resursele energetice neconvenționale constituie o formă alternativă de energie și sunt localizate în formațiuni sedimentare de diferite vârste, de regulă, la adâncimi mari în scoarța terestră și în zonele reci, în mări și oceane (gaz hidrații). În condițiile declinului producției de hidrocarburi din zăcămintele convenționale, aflate în producție, România trebuie să intensifice explorarea și, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de țiței și gaze naturale, atât convenționale, cât și neconvenționale. În acest domeniu, cercetările sunt abia la început în România și o estimare a acestor resurse va fi posibilă numai după desfășurarea unor lucrări de explorare mai aprofundate’, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din ECE (Europa Centrală și de Est — n.r.), cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh. La o producție medie anuală de 11 miliarde mc gaze naturale și în condițiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani, se mai arată în document.

Conform Strategiei, activitățile de explorare și exploatare a hidrocarburilor care implică procedeul de fracturare hidraulică de mare volum se supun legislației generale și legislației UE privind protecția mediului.”Există o serie principii recomandate de CE (Recomandarea 2014/70/UE), privind explorarea și extracția hidrocarburilor (cum sunt gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, menite să asigure protecția climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor, precum și informarea publicului”, se arată în documentul citat.

Potrivit raportului Energy Information Administration (EIA) din anul 2013 ‘World Shale Gas and Shale Oil Resource Assessment’, citat în Strategia Energetică Națională pentru perioada 2015-2035, se estimează că România deține resurse considerabile de gaze de șist, ocupând locul al treilea în Europa, cu un potențial de aproximativ 14.882 TWh resurse exploatabile. De asemenea, informații geologice indică posibilitatea existenței în subsolul României a unor resurse de tight gas și gaz-hidrați, reiese din Raportul Comitetului Național Român pe surse neconvenționale.

Strategia Energetică lansată în dezbatere menționează faptul că o companie /Chevron, n.r./ deține în România patru acorduri petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare prin care s-a angajat să exploreze potențialul de gaze de șist, în zona de est a tării și în sudul Dobrogei. În anul 2014, compania a finalizat lucrările preliminare de explorare la sonda Pungești și mai deține avize pentru săparea a patru sonde de explorare amplasate în zonele: Puiești, Păltiniș, Popeni și Siliștea. Se estimează că procesul de forare va începe în anul 2015, în paralel continuând și prospecțiunea seismică bidimensională.

Departamentul pentru Energie a lansat, vineri seară, o nouă dezbatere publică în privința Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2015-2035. Documentul supus dezbaterii reprezintă analiza sistemului energetic național și a angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, fiind elaborat de către Departamentul pentru Energie, cu participarea și consultarea mai multor specialiști din mediul academic, mediul de afaceri, precum și din societatea civilă.

Noua consultare publică este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru finalizarea revizuirii strategiei energetice a României fiind luna mai 2015.

În prezent, România are o Strategie Energetică Națională, adoptată în 2007, și care este valabilă până în anul 2020.