Secretul prelungirii vieții stă în ADN-ul balenelor

Oamenii de ştiinţă au identificat mai multe gene care permit unuia dintre cele mai longevive mamifere, balena de Groenlanda, să trăiască până la 200 de ani, fapt care ar putea pune bazele conceperii unor metode de creştere a speranţei de viaţă a omului.

Cercetătorii au studiat genomul balenei de Groenlanda (balaena mysticetus) şi au descoperit o serie de gene unice a căror activitate este legată de rezistenţa la cancer şi repararea leziunilor provocate ADN-ului, informează dailymail.co.uk.

Majoritatea mamiferelor mor înainte de a atinge vârsta de 100 de ani, dar cercetătorii au încercat de mult timp să afle cum reuşesc aceste balene să trăiască mai mult decât alte specii de mamifere marine şi să nu sufere de maladii cardiace şi cancer.

O serie de studii separate, desfăşurate în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, au cartografiat în detaliu structura ADN a balenei de Groenlanda, lucru care a permis identificarea genelor legate de longevitate.

Joao Pedro de Magalhaes, cercetătorul-şef care a realizat studiul din Marea Britanie, a spus că rezultatele ar putea fi utile în folosirea acestor gene pentru prelungirea vieţii umane.

Profesorul, care predă la Universitatea din Liverpool, caută în prezent finanţare pentru o serie de experimente ce vizează introducerea genelor în organismele unor şoareci pentru a vedea dacă acestea cresc rezistenţa animalelor la o serie de boli cronice.”Experimentul ideal la care mă gândesc este să iau o genă de la o balenă de Groenlanda, să o introduc în organismul unui şoarece şi să văd dacă acel animal va trăi mai mult şi va fi protejat împotriva cancerului”, a declarat savantul pentru publicaţia Sunday Times.

„Dacă se va întâmpla ceea ce mă aştept eu să se întâmple, atunci vom putea demara procesul de căutare a unei metode de utilizare a acestor cunoştinţe în scopuri terapeutice pe pacienţi umani”, a mai spus Joao Pedro de Magalhaes.

În octombrie 2014, cercetători de la Harvard Medical School din Statele Unite au publicat un studiu, după ce au analizat genomul aceleiaşi specii de balenă, cu rezultate asemănătoare cu cele ale cercetării britanice.