Tăriceanu, despre Legea partidelor politice
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că prevederile din Legea partidelor politice criticate de judecătorii constituționali împiedică apariția unor partide „de buzunar”, fiindcă o scenă politică „fărâmițată” poate duce la „complicații majore pentru a asigura o anumită coerență a deciziei politice”.
„(Decizia CCR — n.r.) nu ne afectează pentru că noi (PLR — n.r.) am depus toate documentele de înscriere pe baza legislației existente, dar sigur că legea și criteriile, așa cum sunt în momentul de față, împiedică apariția unor partide de buzunar, partide care să încapă într-un microbuz. Nu cred că ar fi benefic să revenim în epoca copilăriei politice”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, la Senat, potrivit Agerpres.
Acesta a ținut să precizeze că, imediat după Revoluție, pe scena politică din România au apărut foarte multe partide, ceea ce a condus la necesitatea de a introduce, prin lege, astfel de criterii de selecție.
„Nu pot să comentez decizia Curții, dar pot să fac o apreciere politică, bazată pe experiența pe care am câștigat-o după 1990, când în România s-au înființat enorm de multe partide politice, imediat după căderea comunismului. Un lucru, dacă vreți, într-un fel bun fiindcă era expresia libertății pe care românii și-o doreau. (…) Numai că o viață politică extrem de fărâmițată duce la complicații majore pentru a asigura o anumită coerență a deciziei politice și a trebuit la un moment dat să fie introduse câteva criterii de selecție atât pentru funcționarea partidelor politice, cât și pentru reprezentarea lor în Parlament. (…) Aceste criterii funcționează și în alte țări, nu pentru restrângerea drepturilor democratice, ci pentru a progresa puțin și a da capacitatea Legislativului să devină mai eficient”, a explicat Tăriceanu.
Acesta a ținut să sublinieze că, în opinia sa, lucrurile constatate în anii ’90 „nu trebuie scăpate din vedere sau uitate, pentru că ar fi păcat să facem din nou aceleași greșeli pe care atunci am încercat să le eliminăm”.
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, joi, neconstituționale dispozițiile care prevăd numărul minim de membri fondatori pe lista cu semnăturile de susținere pentru înregistrarea partidelor politice.CCR a declarat neconstituționale dispozițiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003.
Acesta a ținut să precizeze că, imediat după Revoluție, pe scena politică din România au apărut foarte multe partide, ceea ce a condus la necesitatea de a introduce, prin lege, astfel de criterii de selecție.
„Nu pot să comentez decizia Curții, dar pot să fac o apreciere politică, bazată pe experiența pe care am câștigat-o după 1990, când în România s-au înființat enorm de multe partide politice, imediat după căderea comunismului. Un lucru, dacă vreți, într-un fel bun fiindcă era expresia libertății pe care românii și-o doreau. (…) Numai că o viață politică extrem de fărâmițată duce la complicații majore pentru a asigura o anumită coerență a deciziei politice și a trebuit la un moment dat să fie introduse câteva criterii de selecție atât pentru funcționarea partidelor politice, cât și pentru reprezentarea lor în Parlament. (…) Aceste criterii funcționează și în alte țări, nu pentru restrângerea drepturilor democratice, ci pentru a progresa puțin și a da capacitatea Legislativului să devină mai eficient”, a explicat Tăriceanu.
Acesta a ținut să sublinieze că, în opinia sa, lucrurile constatate în anii ’90 „nu trebuie scăpate din vedere sau uitate, pentru că ar fi păcat să facem din nou aceleași greșeli pe care atunci am încercat să le eliminăm”.
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, joi, neconstituționale dispozițiile care prevăd numărul minim de membri fondatori pe lista cu semnăturile de susținere pentru înregistrarea partidelor politice.CCR a declarat neconstituționale dispozițiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003.
Prevederile declarate neconstituționale de la art. 19 prevăd: „(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București.