Cancerul de ficat: cauze şi riscuri majore!

Numărul mare de cazuri de hepatita B si C din România ne predispune la un risc mai mare faţă de alţi europeni de a face cancer la ficat. Se estimează că în jur de 2 milioane de români au aceste tipuri de hepatite în acest moment, mulţi dintre ei fără să ştie.

Bărbaţii au un risc mult mai mare de a face boala, mai ales din cauza abuzului de alcool. În plus, mortalitatea prin acest tip de cancer este mai ridicată la noi decât în restul Europei din cauza depistării târzii.

Cancerele hepatice reprezintă a şasea cea mai frecventă formă de cancer la nivel mondial. În Europa, 10 din 1.000 de bărbaţi şi 2 din 1.000 de femei vor face cancer de ficat la un moment dat în viaţă. În anul 2008, în jur de 40.000 de bărbaţi şi circa 20.000 de femei au fost diagnosticaţi cu cancer de ficat în toata Europa. Vârsta medie la diagnosticare este între 50 şi 60 de ani, iar în Asia şi Africa este în jurul vârstei de 40-50 de ani.

La cei mai mulţi pacienţi, cancerul ficatului este precedat de ciroză ficatului, potrivit experţilor Societăţii Europene pentru Oncologie Medicală (ESMO). Ciroza este o consecinţă a bolii cronice de ficat, cu toate că un număr limitat de pacienţi cu boală cronică de ficat vor face ciroză. În ciroză, ţesutul ficatului se va modifica uşor, din ţestul cu celule normal în unul care are mai degrabă ţestul fibros şi cicatrizat. Celulele ficatului nu cresc şi nu funcţionează normal.
Mecanismul exact şi motivele pentru care apare cancerul de ficat nu sunt pe deplin înţelese. Însa, ciroza şi cauzele pentru care aceasta apare sunt principalii factori de risc ai carcinomului hepatocelular, cel mai important tip de cancer de ficat. Un factor de risc creşte probabilitatea de apariţie a cancerului, însa nu este necesar şi nici suficient să cauzeze cancer. Principalii factori de risc sunt cei responsabili de apariţia cirozei, însă exista şi alţii care nu au legatură cu ciroza.

Iată care sunt cauzele cirozei hepatice aşa cum sunt vazute de experţii ESMO:

Infecţia cronică cu virusul hepatitei B (HBV) şi cu virusul hepatitei C (HCV). O infecţie cu aceste virusuri este considerată cronică când virusul hepatic rămâne prezent în sânge pentru mai mult de 6 luni şi cauzează declinul funcţiei hepatice. În lume, infecţia cu virusul hepatitei B este responsabilă de 50% din cazurile de cancer la ficat iar infecţia cu virusul hepatitei C de 25% din aceste cazuri. Virusul hepatitei B creşte riscul de face cancer la ficat de 100 de ori, iar hepatita C de 17 ori.

Până la 85% dintre persoanele cu hepatita C dezvoltă o infecţie cronică, dintre aceştia 30% ajung la ciroză, iar dintre aceştia din urmă 1-2 la sută pe an ajung la cancer de ficat. Co-infecţia cu virusul B (ceea ce înseamnă că o persoană are ambele virusuri în acelaşi timp), creşte riscul de cancer. Infecţia cu hepatita B poate de asemenea să cauzeze cancer de ficat direct, fără a cauza mai întâi ciroză.