Înfometarea după sărbătorile de Paște, nocivă!
După Paște, trebuie să se revină la o dietă echilibrată, ușor redusă caloric, pentru a corecta efectul exceselor alimentare, vegetarianismul strict nefiind nici pe departe o soluție pe termen lung, însă este foarte utilă și recomandată o mărire a cantităților de fructe, legume, cereale integrale și semințe consumate în această perioadă a anului, recomandă nutriționiștii.
„Zilele de Paște înseamnă mai multă liniște și odihnă, desprinderea de realitatea de la serviciu sau de la școala și de grijile cotidiene. De cele mai multe ori însă relaxarea, indulgențele culinare și mai multe ore de somn ne aduc și niște kilograme în plus. Acest lucru este valabil pentru întreaga familie, de la cei mari și până la cei mai mici. O dietă fadă sau de înfometare este cea mai păguboasă alegere, pentru că rezultatele se obțin rapid, însă ele nu sunt de durată”, precizează, pentru Agerpres, nutriționistul Lygia Alexandrescu.
În opinia acesteia, este important să se consume o mare diversitate de legume și fructe colorate pentru a putea beneficia la maximum de efectele lor asupra sănătății, întrucât acestea conțin o serie de substanțe nutritive fitochimice care se combină și se completează reciproc în lupta pentru menținerea stării de sănătate.
„Din dieta întregii familii nu trebuie să lipsească legumele și fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară din pește și lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut). Dieta zilnică trebuie să fie împărțită în 3 mese principale și două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundență lichide care hidratează: apă și ceai neîndulcit. Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din fructe mai dulci, cu indice glicemic superior, iar cea de după amiază din fructe mai acre”, explică Alexandrescu.
Ea spune că mișcarea joacă un rol esențial în activarea metabolismului și de aceea măcar activitățile fizice de rutină (mers pe jos, urcat scări, plimbare în parc, bicicleta, role) trebuie practicate.
„Femeile resimt cel mai acut cele câteva kg depuse în concediu și nevoia de revenire la siluetă și garderoba de birou implică o strategie clară și rapidă a stilului de viață după zilele de Paște. Hidratarea este ingredientul cheie care menține echilibrul hidric și termic al corpului. Dieta trebuie să conțină alimente ușoare, bogate în nutrienți și sărace în grăsimi: carne de pește, ou fiert, brânză nesărată, salate din legume cu frunze verzi, fructe proaspete și cantități limitate de pâine cu secară. Micul dejun poate fi format din cereale integrale, fructe proaspete și ceai sau cafea. Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din prune uscate, mere, pere, o banană, iar cea de după amiază din mere sau citrice. Prânzul poate să conțină pește gătit dietetic (la grătar sau la cuptor), o salată de legume proaspete, câteva linguri de orez integral gătit la abur, un lactat fermentat și ceai de plante cald. Cina poate să fie o salată cu brânză dulce și câteva migdale crude și iaurt”, sfătuiește nutriționistul.
Lygia Alexandrescu mai spune că bărbații trebuie să evite băuturile alcoolice, carbogazoase și, în special, pe cele cu aport de cafeină și zahăr. De asemenea, pentru hidratare nu trebuie băute lichide foarte reci, pe care bărbații le preferă indiferent de anotimp, ci lichide calde sau la temperature camerei.
„Alimentele condimentate (iuți și sărate) trebuie și ele limitate. Proteinele sunt substanțele cu rol structural, ajută țesuturile să crească și să se regenereze, iar bărbații au nevoie de mai mult de 1 g de proteină per kg corp per zi. Micul dejun poate să conțină alimente bogate în proteine, dar și carbohidrați complecși cu fibre. Proteinele pot fi luate din carne, ouă, lactate sau soia. Fibrele pot fi găsite în pâine cu secară. Fructele de sezon trebuie consumate la gustări. Prânzul poate să conțină o supă sau o ciorbă de legume, carne de curcan sau pește gătite dietetic, salată de vară cu lămâie și ulei de măsline, cartof copt, lactate. Cina poate să fie formată din brânzeturi nesărate (caș, urdă), legume la grătar sau salată asortată, pâine cu secară sau mămăliguță și iaurt”, arată nutriționistul.
În ceea ce privește copiii, aceștia nu trebuie supuși la diete restrictive pentru că au organismul în creștere și au nevoi nutriționale crescute, însă sunt necesare câteva reguli pentru a avea un echilibru nutrițional.
„Este necesară limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consumă copilul. Mulți copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe și lichide carbogazoase. Evitarea meselor frecvente de tip fast food este de asemenea o necesitate. Atenție trebuie dată mărimii porțiilor consumate la fiecare masă. O problemă comună a copiilor care cresc excesiv în greutate este faptul că sunt hrăniți cu porții mai mari decât necesarul”, precizează Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, trebuie să fie o prioritate încurajarea activității fizice zilnice: plimbări cu părinții sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicleta/role, practicarea sporturilor în echipă.
„Limitarea timpului acordat televizorului și calculatorului și evitarea consumului de alimente în timpul acestor activități ajută la obținerea unei siluete zvelte a micuțului nostru”, afirmă nutriționistul Lygia Alexandrescu.