Guvernul legiferează bacșișul

Bacşişul nu va mai ajunge direct în buzunarele chelnerilor, ci va trece prin contabilitate. Este o măsură pe care vrea să o introducă guvernul, astfel încât bacşişul să fie tratat ca orice alt venit – adică să fie impozitat. 

Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr.28/1999  privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

De asemenea, va fi interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Potrivit proiectului, bacşisul „se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. Regulamentul se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.

Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaților se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se mai arată în proiect.

Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.

Dacă se decide repartizarea acelor bani către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.

O altă regulă se referă la banii angajaţilor. Potrivit proiectului, „la ora începerii programului de lucru, să asigură înregistrarea banilor personali deţinuţi de angajaţii operatorului economic care își desfășoară activitatea în unitatea de
vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali”.
Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conținutul registrului de bani personali precum și procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice până la data de 17 aprilie 2015.