Cozi de sute de oameni la Noaptea Muzeelor

Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale, pentru a vizita gratuit expoziţii şi a asista la alte evenimente pregătite de aceste instituţii.

La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, înainte de ora 18.00, bucureştenii s-au aşezat într-o coadă ordonată, pentru a vizita expoziţiile permanente ale instituţiei, dar şi cele temporare, precum „Pe urmele armenilor” şi expoziţia „Ion Anghel„. Totodată, în curtea interioară a instituţiei a fost organizată o proiecţie de film documentar.

Muzeului Naţional al Ţăranului Român i-a făcut concurenţă Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Astfel, coada de persoane care aştepta să viziteze expoziţia temporară de paianjeni şi scorpioi vii – ‘Ţesături periculoase’ – se întindea până aproape de vecinul său, Muzeul Ţăranului Român.

Mulţi dintre cei care aşteptau să intre la cele două muzee s-au răzgandit şi au decis să meargă la Muzeul Naţional de Geologie, aflat în apropiere, unde aşteptarea nu părea a fi la fel de mare. Aici, bucureştenii au putut pleca „În căutarea ţării de la capătul pământului- Chile”, dar au putut admira şi expoziţiile permanente şi o serie de prezentări tematice.

Coborând pe Calea Victoriei, un alt punct de interes pentru împătimiţii „nopţii muzeelor” a fost şi Muzeul Naţional „George Enescu”. Reprezentanţii instituţiei i-au aşteptat pe bucureşteni cu muzică, artă vizuală şi performance, toate încadrate în programul „Aeroportul artistic ONIRIA”. Chiar dacă prima oră de îmbarcare era prevăzută la 19.30, oamenii s-au strâns în faţa clădirii încă de la 18.40, pentru a pleca în călătoria propusă de Muzeul „George Enescu”.

Un alt magnet pentur bucureşteni, în Noaptea Muzeelor, a fost şi Muzeul Naţional de Artă al României. Bucureştenii au putut vizita, de la ora 19.00, Galeria Naţională şi expoziţiile temporare. MNAR s-a alăturat şi protestului ediţiei din acest an a evenimentului şi a organizat, sub titlul „Priveşte arta, arta te priveşte”, un periplu mai puţin obişnuit într-o „galerie de neuitat”.

Această galerie a cuprins ramele şi soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că „au plecat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”. Această „galerie de neuitat” s-a aflat la parterul Galeriei Naţionale a MNAR.

Vis-a-vis, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, persoanele aşezate la coadă au fost aşteptate cu tururi ghidate şi o expoziţie de arhitectură „Carte şi machete. Teatru şi coregrafie”.

Anul acesta bucureştenii au fost atraşi şi de lingourile de aur „standard”, expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul evenimentului „Aur din Tezaur”. Peste 500 de persoane au aşteptat să admire exponatele. În cadrul evenimentului, pe un ecran TV amplasat în exterior a putut fi vizionat un film documentar cu tema „Aurul românesc şi BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române.

Bucureştenii, veniţi în număr mare şi la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), şi-au început „noaptea muzeelor” cu un recital de muzică uşoară şi populară, susţinut de copiii de la Centrul de Muzică din cadrul Centrului Cultural al Ministerului de Interne. Seara a continuat apoi cu un spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” şi cu un concert de muzică vocală, susţinut de elevii de la Colegiul de Arte „Dinu Lipatti”.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

Anul trecut, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituţii muzeale şi organizaţii de cultură şi educaţie din aproximativ 50 de localităţi.