România, cea mai scăzută speranță de viață din UE!

România este una dintre ţările cu cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE, dar cu o rata a mortalităţii printre cele mai ridicate. Nu stăm bine nici la resurse medicale și avem, potrivit unui raport al OECD şi al Comisiei Europene dat publicității la finalul anului trecut, doar 2,5 medici la mia de locuitori.

Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale Uniunii Europene a crescut din 1990 cu mai mult de cinci ani în medie, dar diferenţa dintre ţările cu cea mai ridicată speranţă de viaţă (Spania, Italia şi Franţa) şi cu cea mai scăzută speranţă de viaţă (Lituania, Letonia, Bulgaria şi România) a rămas la acelaşi nivel, de aproximativ opt ani.

Speranța medie de viață pentru cele 28 de state UE este de 78,2 ani.

În Spania, speranţa de viaţă este de 82,5 ani, în Italia, de 82,4 ani, şi în Franţa, de 82,2 ani, în timp ce România se află de poziţia 24 în UE, cu o speranţă de viaţă de 74,5 ani. Speranţa de viaţă în ceea ce priveşte femeile este de 78,1 ani, iar la bărbaţi – de 71 de ani.

De menționat că femeile trăiesc în medie cu șase ani mai mult decât bărbații.

România stă rău și în ceea ce privește rata mortalității. La acest capitol, cel mai bine stau ţările din nordul, vestul şi sudul Europei, în special Franţa, Spania, Italia şi Elveţia, cu aproximativ 900 de decese sau mai puţin la 100.000 de locuitori. La polul opus se situează ţările baltice şi statele central şi est-europene – Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Ungaria, Slovacia -, unde se înregistrează circa 1.500 de decese sau mai mult la 100.000 de locuitori.

În România, rata mortalităţii este de circa 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, pe penultimul loc în UE, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde se înregistrează peste 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, cifre valabile pentru 2011.

România, în topul nedorit al mortalității cauzate de accidentele vasculare

Cea mai ridicată mortalitate în cazurile de accident vascular este în Bulgaria, urmată de România, Letonia, Lituania şi Croaţia, în timp ce Franţa, Olanda, Austria, Spania, Belgia şi Germania au cea mai scăzută rată de asemenea cazuri.

Rata mortalităţii la toate tipurile de cancer, atât la femei, cât şi la bărbaţi, este în scădere în majoritatea statelor Uniunii Europene, din 2000 până în prezent, cu excepţia ţărilor baltice, Bulgariei, Croaţiei şi României, unde rata a rămas stabilă sau chiar a crescut.

România se află pe locul 13 în acest clasament, incidenţa deceselor în rândul bărbaţilor fiind mai ridicată decât în rândul femeilor.

Rata mortalităţii în cazul cancerului de prostată este cea mai scăzută în Malta, Italia şi România. Cele mai puţine cazuri de cancer la sân sunt în Grecia, Litanua, Estonia, Letonia, România şi Polonia. În ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de cancer, cele mai mici rate sunt în Grecia, Cipru şi România, la polul opus fiind Belgia, Franţa şi Danemarca. În privinţa ratei mortalităţii în cazul cancerului la plămâni, România se află la mijlocului clasamentului, cei mai afectaţi fiind bărbaţii.

România deţine recordul negativ în ceea ce priveşte decesele provocate de accidente de transport. Anual, numărul românilor (raportat la 100.000 de locuitori) care mor în urma unor accidente de transport este de patru ori mai mare decât în Marea Britanie.

Rata sinuciderilor în România este egală cu media europeană.

România, cea mai mare rată a mortalității infantile

La capitolul mortalitate infantilă, rata este scăzută în majoritatea ţărilor UE. În ţările nordice, exceptând Danemarca, în Slovenia, Luxemburg, Cehia, Italia şi Grecia se întregistrau mai puţin de trei decese la 1.000 de naşteri, în 2012, în timp ce în Bulgaria aveau loc opt decese la 1.000 de naşteri, iar în România, nouă decese, chiar dacă rata mortalităţii infantile a scăzut în ultimii ani în aceste două ţări.

În schimb, România stă foarte bine la incidenţa diabetului, înregistrând cele mai puţine cazuri de diabet tip 1 la copii (până la 14 ani). În cazul adulţilor, cele mai puţine cazuri de diabet sunt raportate în Lituania, România şi Luxemburg.

Număr redus de medici și infirmiere

Raportul OECD oferă și date despre numărul de medici din statele europene. România nu stă nici aici foarte bine.

Potrivit statisticilor pe 2000 și 2012, România avea 2,5 medici la 1.000 de locuitori. Doar Polonia stătea mai rău – cu 2,2 medici, în vreme ce pe primele locuri se aflau Grecia, cu 6,2 medici și Austria, cu 4,9 medici, iar media UE 28 era de 3,4.

România stă destul de prost și la numărul de infirmiere – 5,8 la 1.000 de locuitori. Media UE este de 8 infirmiere la mia de locuitori, iar pe primele locuri la acest capitol se află Danemarca, cu 15,4 infirmiere și Finlanda, cu 14,1.