Eșec în privința absorbției fondurilor europene

România riscă să piardă circa 7 miliarde de euro din sumele alocate de Uniunea Europeană pentru exercițiul financiar 2007-2013, în condițiile în care țara noastră a absorbit, până la jumătatea acestui an, circa 57% din fondurile europene alocate în exercițiul financiar trecut, a declarat luni, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).

„Domnul ministru al Finanțelor, fost ministru al Fondurilor Europene, încă mai vorbește, pe la seminarii, de o absorbție de 80%. (…) Actualul ministru al Fondurilor Europene este deja mai realist și vorbește de un obiectiv care ar fi de 70%. (…) Acum un an, în octombrie 2014, spuneam că vom avea, în cel mai fericit caz, un grad de absorbție de 60% din cele 19,8 miliarde de euro, exceptând fondurile pentru agricultură, și mai spuneam că îmi doresc să greșesc. (…) Deci pentru 2007-2013, România a avut 19,8 miliarde de euro, 60% însemnând o pierdere de 40%, adică între 6 și 7 miliarde de euro’, a afirmat Iuliu Winkler, menționând că o situație clară a sumelor consumate de România va fi cunoscută anul viitor, în luna aprilie, informează Agerpres.

Potrivit acestuia, gradul de absorbție a fondurilor europene în anul 2012 a fost de 6,46%, în 2013 acesta a crescut la 32,24%, iar în 2014 acest indicator a ajuns la 51,81%. Pentru prima jumătate a anului 2015, gradul de absorbție a fost de 56,99%, ceea ce arată, în opinia parlamentarului european, că este ‘un an în care s-a stagnat’.

Winkler a mai spus că România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul celor 28 de state membre în privința absorbției fondurilor europene, în condițiile în care Bulgaria, penultima clasată, a reușit să folosească 77% din totalul fondurilor nerambursabile alocate.

‘Avem ultimul loc pe podium, de necontestat, și nimeni nu ne amenință această poziție. Putem vorbi de eșecul României. Este o dezamăgire”, a declarat europarlamentarul.

În ceea ce privește cauzele care au dus la această situație, Iuliu Winkler a menționat că acestea țin de cadrul legal privind achizițiile publice, apoi slaba capacitate administrativă și tehnică de implementare a proiectelor, precum și birocrația și corupția.

El a arătat că noile directive europene referitoare la achizițiile publice nu mai impun prețul minim ca hotărâtor în câștigarea unei licitații publice, fiind introdus acum ca obligatoriu criteriul preț-calitate sau „costul pe ciclul de viață”.

‘Adică un constructor care oferă o șosea asfaltată cu garanție de 10 ani și la prețul X este altceva decât o șosea asfaltată cu garanție de 2 ani și preț mult mai scăzut. Zece ani de garanție înseamnă intervenția constructorului pe acea șosea cu bani din contract și nu cu bani suplimentari”, a explicat parlamentarul european, adăugând că acest sistem este aplicabil în cazul achiziționării oricărui produs tehnic.

El a mai arătat că noile directive au fost aprobate din aprilie 2014 și că toate statele membre sunt obligate să transpună această legislație în practică până în aprilie 2016.

În ceea ce privește administrația publică și firmele care implementează partea tehnică a unui proiect, europarlamentarul a apreciat că există o criză acută de specialiști care să fie capabili să realizeze și să pună în practică proiecte viabile.

Referindu-se la corupție, deputatul european a arătat că acest element se regăsește în raportul SRI, care arată că ‘absorbția fondurilor europene este o vulnerabilitate a statului român”.