FMI pune condiții pentru încheierea unui nou acord cu România

După Cotroceni şi Palatul Victoria, a venit rândul parlamentarilor să ţină piept calculelor Fondului Monetar pentru bugetul din 2016. Iniţial, a bătut palma cu executivul de la Bucureşti pentru un deficit bugetar de 1,5% în 2016 pentru ca acum, după reducerile de taxe şi creşterile salariale, să ajungă la un procent dublu.

Prognozele Comisie Europene sunt şi mai sumbre: pentru anul viitor, Bruxelles-ul a calculat un deficit bugetar de 3,2%.

Pe lângă un deficit mai mic, experţii le-au cerut miniştrilor să numească manageri profesionişti în toate companiile de stat. Sunt peste 30 de societăţi, regii autonome considerate de interes naţional, asupra cărora statul nu vrea să piardă controlul. Potrivit unor surse din Finanţe, printre acestea se numără Romarm, Romsilva, Imprimeria Naţională sau Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri.

Şi dacă ar fi îndeplinite cele două criterii, tot nu ar fi sigură semnarea unui nou acord aşa cum îşi doreşte guvernul. O linie flexibilă de creditare au doar Polonia, Mexic şi Columbia. Sunt acorduri pe care FMI le semnează cu ţări în care are încredere, care au un istoric economic foarte bun şi care nu au nevoie de bani pentru a-şi finanţa balanţa de plăţi. Nu sunt impuse condiţii, iar evaluările experţilor sunt anuale, nu trimestriale.

Ultimul acord semnat cu FMI a expirat în septembrie, fără o evaluare finală pozitivă.