Fundația Alexandrion a decernat Premiile Matei Brâncoveanu

On dec. 10, 2015 0

Regizorul Tudor Giurgiu și compozitorul Andrei Tudor, printre laureații primei ediții

Fundația Alexandrion a organizat joi seară, prima ediție a Premiilor Matei Brâncoveanu, decernate în onoarea tinerilor valoroși din cultura română, care se află la apogeul carierei lor și care, mai mult, în 2015 au avut rezultate remarcabile cu proiectele pe care le-au realizat.

„Acum doi ani, atunci când am început organizarea primei ediții a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, ne-am dat seama că trebuie și putem să facem mai mult, astfel încât să putem acoperi cultura românească în întregul ei. Ne-am dat seama că este foarte greu să faci distincții obiective între creatorii și istoricii consacrați și cei mai tineri. Ne-am dorit să le arătăm că îi susținem, că îi încurajăm și că vrem să le fim parteneri în acest drum lung și uneori anevoios al excelenței și al recunoașterii. Acesta a fost motivul pentru care am decis ca, începând cu acest an, să organizăm o decernare de premii dedicată special lor, tinerilor artiști și oameni de cultură care au dovedit deja că au un talent și o forță de muncă extraordinare”, a declarat Nawaf Salameh, Președintele Fundației Alexandrion.

Au fost premiați tineri din opt domenii diferite – literatură, arte vizuale, teatru, film, dans, muzică clasică, muzică pop/jazz și științe socio-umane. Nominalizările și selecția câștigătorilor au aparținut unui juriu independent, condus de Prof. Bogdan Ion Lefter, poet, eseist, critic și istoric literar român. Din juriu au mai făcut parte criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de artă Irina Cios, compozitorul Dan Dediu și istoricul Bogdan Murgescu.

“Am premiat cariere construite și personalități puternice, oameni în vârstă de 40-45 de ani, am premiat o generație intermediară și o performanță la mijloc de carieră. Un alt criteriu al juriului a fost cel al recompensării și recunoașterii rezultatelor din 2015”, a declarat Prof. Bogdan Ion Lefter.

La secțiunea Literatură, câștigătorul desemnat a fost Vasile Ernu, cu volumul Sectanții (vol. 1 din Mică trilogie a marginalilor). În aceeași categorie au mai fost nominalizați Teodor Dună, pentru “Obiecte umane” (poezie – Editura Cartea Românească, 2015), și Florin Lăzărescu – pentru „Întâmplări și personaje” (proză scurtă, Editura Polirom, 2015).

Mihaela Kavdanska este câștigătoarea secțiunii Arte Vizuale, pentru proiectele multimedia prezentate în expoziţii şi spectacole la Bucureşti, Cleveland, Nova Gorica/Gorizia, Linz, Stuttgart, Trastevere, Viena (toate în 2015). La secțiunea Arte Vizuale au mai fost nominalizați Ciprian Mureşan, pentru expoziţiile personale de la Ludwig Museum din Budapesta şi Wilkinson Gallery din Londra, precum şi pentru participările la expoziţii de grup la Bucureşti, Berlin, Los Angeles, Paris, Tirana, Winterthur (toate în 2015) și Ecaterina Vrana, pentru expoziţiile personale de la Galeria aiurart (vernisaj: 22 aprilie 2015), Galeria Cărtureşti Carusel (vernisaj: 23 aprilie 2015) şi Muzeul de Artă din Constanţa (vernisaj: 30 iulie 2015).

George Costin, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel (trupa de actori tineri constituită de regizorul Victor Ioan Frunză) sunt câștigătorii secțiunii Teatru, pentru rolurile din “Steaua fără nume”, la Centrul Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu (premieră în 2015, după un rodaj la sfârşitul lui 2014), “A douăsprezecea noapte” (premieră: 19 noiembrie 2015) şi „Romeo şi Julieta” la Teatrul Metropolis (premieră: 23 noiembrie 2015).

În aceeași secțiune au mai fost nominalizați Mariana Cămărăşan (regizoare), pentru spectacolul “N(aum)”, pe texte de Gellu Naum, proiect Unteatru/ Teatrul Metropolis din Bucureşti/ Fundaţia Gellu Naum (premieră: noiembrie 2014, relansat pe 1 mai 2015) și Andrei şi Andreea Grosu (regizori şi creatori ai Unteatru), pentru spectacolele regizate în 2015: “The Sunset Limited” (premieră: 14 noiembrie 2015) şi „Livada de vişini” (premieră: 24 şi 25 noiembrie 2015), ambele la Unteatru.

Regizorul Tudor Giurgiu este laureatul secțiunii Film a premiilor Matei Brâncoveanu, pentru lung-metrajul de ficţiune “De ce eu?” (Libra Film, premieră în România: 27 februarie 2015). ”Este primul premiu pe care îl iau în România cu De ce eu? Este o poveste personală și complicată, mi-a luat mult timp să-l fac. E cel mai important proiect la care am lucrat. Aș vrea să rămână cunoscut ca o radiografie a societății românești a anilor 2000”, a spus Tudor Giurgiu într-un mesaj înregistrat.

Au fost nominalizați la această secțiune Oana Giurgiu, pentru lung-metrajul de documentar „Aliyah Dada” (Libra Film, premieră în România: 27 martie 2015) și Radu Jude (regizor) – pentru lung-metrajul de ficţiune „Aferim!” (HiFilm Productions, premieră în România: 27 februarie 2015).

Cosmin Manolescu, coregraf şi dansator, este câștigătorul secțiunii Dans, pentru „the kite/zmeul sau ce este dansul contemporan” (spectacol independent; premieră: 12 şi 13 noiembrie 2015) și „Fragil”.

Au fost nominalizați la această categorie și Andrea Gavriliu (coregrafă, actriţă şi dansatoare), pentru „3 ore după miezul nopţii” la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte (regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 13 noiembrie 2015) şi “Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Vava Ştefănescu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015) și Vava Ştefănescu (coregrafă şi dansatoare), pentru „UbuZdup” la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj (regia: Tompa Gabor; premieră: 9 iunie 2015) şi „Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Andrea Gavriliu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015).

Dirijorul Tiberiu Soare este câștigătorul premiului Matei Brâncoveanu pentru Muzică Clasică, pentru CD-ul realizat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio cu simfonia „Manfred”, de Piotr Ilici Ceaikovski (Editura Casa Radio, 2015).

Au mai fost nominalizați la aceeași secțiune și Mihai Măniceanu (compozitor), pentru “Reductio ad absurdum – Concertino pentru pian şi orchestră de cameră” (primă audiţie absolută în cadrul Festivalului Enescu, în interpretarea ansamblului Profil, 5 septembrie 2015) și Diana Moş (violonistă), pentru susţinerea muzicii contemporane româneşti în recitaluri solistice la Berlin şi Oldenburg (mai-iunie 2015).

Compozitorul şi pianistul Andrei Tudor este câștigătorul secțiunii Pop/Jazz, pentru proiectul „Fusion Concerto pentru pian şi orchestră” (prezentare publică: iunie 2015), precum şi pentru CD-ul „Guardian Angel” al Angelei Gheorghiu (lansare: decembrie 2014) şi piesa „A million stars” cu care a concurat Luminiţa Anghel la Eurovision 2015 (lansare: februarie 2015).

La această secțiune au fost nominalizați și Cătălin Creţu (compozitor), pentru volumul “De la sunetul sinus la anatomia umbrei. Perspective tehnologice în muzica nouă” (Editura Vellant, 2015) şi pentru proiectele de muzică electronică derulate în anul 2015 și Jazzapella, grup vocal relansat în formula Zoltán András, Ana Băncescu, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, Bogdan Tudor, Mihail Grigore, pentru concertele şi înregistrarile din anul 2015.

Marius Diaconescu, conf. dr. La Universitatea din București, a fost laureatul secțiunii Științe Socio-Umane, pentru proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, coordonat la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei (proiect 2015-2016).

Celelalte nominalizări la această secțiune au fost Alexander Baumgarten (conf. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), pentru proiectul colecţiei „Biblioteca medievală” iniţiat şi coordonat la Editura Polirom (27 de volume cu începere din 2003; apariţii 2015: Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor şi Raimundus Lullus, Ars brevis) și Victoria Stoiciu (Fundaţia Friedrich Ebert, Bucureşti, pentru proiectul “Monitorul social de investigare a realităţilor sociale româneşti” (proiect lansat în iunie 2015).

***

Despre Fundaţia Alexandrion

Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea constantă a artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul Fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.