Peste 750.000 de pagini pe platforma digitală a BCU

Reprezentanții Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) își propun să includă peste 750.000 de pagini pe platforma digitală a instituției până în 2020, a declarat Voichița Dragomir, unul dintre coordonatorii proiectului de digitalizare din BCU, luni, în cadrul conferinței „Educație și cultură în era digitală”.

Aceasta a vorbit despre eforturile făcute pentru digitalizarea arhivei BCU din Capitală. De asemenea, cei care au participat la eveniment au detaliat provocările digitalizării documentelor din bibliotecile din România. Astfel, directorul general al BCU, Mireille Rădoi, a declarat că digitalizarea arhivei bibliotecilor are un nou public țintă. „Profilul BCU va trebui să vină în întâmpinarea noului tip de student”, a declarat ea, informează Agerpres.

La rândul său, prof. univ. dr. Ion Stoica a spus că digitalizarea nu trebuie considerată „o tehnologie”, ci „o filozofie de dezvoltare a societății”. Tot el a spus că bibliotecile din România au nevoie de o structură proprie, pentru o mai bună funcționare.

„Avem nevoie de o autoritate pentru biblioteci (…). Trebuie să existe o regie a bibliotecii care să dea unitate în acțiune”, a adăugat el.

Voichița Dragomir a vorbit despre progresele realizate în ceea ce privește digitalizarea volumelor din arhiva BCU și despre viitorul acestui proiect pe care îl coordonează.

„Până în 2020 ne-am propus să avem 750.000 de pagini digitalizate (…) să oferim acces deschis către datele bibliotecii să sprijinim inițiativele de tip crowdsourcing”, a menționat ea.

De asemenea, Joseph Wonhee Lee — General Manager LG — N—SYS (Coreea de Sud), partener în proiectul „Conceptul bibliotecii naționale digitale a României”, a vorbit despre calendarul acestui amplu proces. La nivel european, costul digitalizării bibliotecilor ajunge la 100 de miliarde de euro, sumă împărțită între sectorul public și cel privat, prin parteneriate specifice. În schimb, digitalizarea produselor și serviciilor aduce venituri de 110 miliarde de euro anual în Europa.

Dar, au arătat cei prezenți la conferință, digitalizarea nu constă doar în expunerea documentelor din arhiva bibliotecilor online, ci și crearea unor hărți interactive ce arată consumul de cultură sau activitățile culturale într-o țară.

Despre acest lucru a vorbit, tot în cadrul conferinței, directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Carmen Croitoru.

Ea a prezentat câteva hărți ale României cu date privind prezența instituțiilor de cultură în județe și numărul de angajați din sectorul cultural public. Harta este în curs de completare și va fi disponibilă pe platforma institutului — www.culturadata.ro. Carmen Croitoru dorește ca aplicația să fie un tip de „turnesol” pentru mediul cultural — „să surprindă zilnic ce se întâmplă la nivel procesual”, în domeniul culturii.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în acest domeniu.

De-a lungul ultimilor ani, specialiștii institutului au realizat peste 70 de studii și cercetări statistice, au participat la 31 de conferințe naționale și internaționale, au instruit peste 6.000 de beneficiari provenind din aproximativ 700 de instituții de cultură și au evaluat peste 4.000 de candidați în cadrul sesiunilor de evaluare a diverselor competențe.