Fostul ministru al Finanțelor critică Guvernul Cioloș

„Transparenta fiscala si financiara este esentiala pentru reducerea evaziunii fiscale si pentru impiedicarea actelor de coruptie. Este mai dificil pentru o companie sa spele bani sau sa ascunda banii obtinuti din afaceri ilegale, daca  este foarte clar pentru autoritati  cine detine acea companie si care e structura sa (deci, nu prin structuri complicate si opace tip off-shore).  Daca tarile fac schimb de informatii fiscale si financiare, atunci cei care au luat bani din tranzactii ilegale pot ascunde mai greu banii in institutii financiare sau off-shore-uri din alte tari. Acestea sunt motivele pentru care transparenta fiscala si financiara a devenit un termen foarte popular dupa izbucnirea scandalului Panana Papers, o investigatie jurnalistica care a dezvaluit ca importanti demnitari si oameni de afaceri folosesc off-shore-uri ca sa nu plateasca taxe in tara lor.

Premierul Marii Britanii, David  Cameron a organizat la Londra, pe 12 mai, un mare summit anticoruptie la care au participat si reprezentanti ai guvernului roman.  Principalele teme abordate la acest eveniment au fost cele legate de transparenta fiscala si financiara. La finalul evenimentului,  a fost emis  un document  continand concluziile summitului agreate de toate tarile participante, deci inclusiv de Romania, in care se detalieaza posibile masuri de transparenta care vor fi luate de tarile participante”, scrie Ioana Petrescu pe blog.

Documentul mentioneaza faptul ca tarile semnatare vor  promova transparenta prin cooperarea internationala (punctul 3). Acest document mai prevede promovarea  transparentei privind proprietarii companiilor pentru a stopa fluxul de fonduri ilicite (punctul 4), solicitarea catre  Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sa vina cu propuneri ca standardele internationale de transparenta sa fie implementate mai bine pentru a ajuta autoritatiile fiscale sa descopere structurile off-shore folosite de cei care obtin bani din afaceri ilegale (punctul 5), imbunatatirea transparentei fiscale (punctul 10) si implementarea unui standard comun de raportare automata de date pentru a imbunatati transparenta la nivel global (punctul 14).

In aceasi zi in care s-a facut public acest document al summitului, la care au participat doi ministrii din Guvernul Ciolos, este publicata in Monitorul Oficial roman o obscura ordonanta de urgenta a aceluiasi Guvern Ciolos, care amana termenul de raportare al datelor financiare in cadrul FATCA. De ce e relevant? FATCA este US Foreign Account Tax Compliance Act, un acord de imbunatatire a conformarii fiscale la nivel international. FATCA implica schimbul reciproc de informatii financiare intre Statele Unite ale Americii si Romania prin intermediul Trezoreriei Americane si al ANAF-ului. Acest acord este menit sa previna evaziunea fiscala efectuata de contribuabilii celor doua tari, prin intermediul institutiilor financiare din afara tarilor lor de rezidenta. Cele doua institutii fiscale vor schimba bilateral date despre numele, adresa, numarul de cont, soldul contului, dobanzile si dividentele contribuabiilor vizati de acest acord. Informatiile transmise raman confidentiale, iar Trezoreria Americana si ANAF-ul le pot folosi decat pentru combaterea evaziunii. Conform datelor Trezoreriei Americane, azi 112 de alte state au deja astfel de acorduri FATCA cu Statele Unite.

FATCA a fost semnat pe 28 mai 2015 si termenul de raportare al datelor era 15 mai 2016, dar acest termen a fost prorogat pana la 31 august 2016 printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului Ciolos, publicata pe 12 mai 2016. De ce aceasta amanare? Ordonanta de urgenta justifica prorogarea termenului prin faptul ca institutiile financiare nu sunt pregatite sa raporteze  datele necesare, din motive neimputabile acestora. Insa, Tratatul a fost semnat in urma cu aproape un an. Necesitatea raportarii datelor nu este o surpriza nici pentru institutiile bancare,  nici pentru ANAF. De ce nu sunt gata? Poate unele banci nu vor sa aplice FATCA pentru ca raportarea datelor implica costuri mari? Poate exista persoane care nu vor ca aceste date sa fie raportate pana nu isi pun in ordine situatia financiara din afara tarii? Nu putem decat sa banuim motivele reale, pentru ca acesta modificare a fost facuta pe sest.

In concluzie, este ingrijorator ca acest guvern se misca exact in directia opusa trendului international de transparentizare si de descurajare a off-shorurilor. El amana aplicarea unui tratat care ar duce la transparenta financiara, in timp ce  conducerea Ministerului de Finante afirma  sus si tare ca a avea un off-shore este total moral si in regula.

Este si mai ingrijorator ca in acest guvern nu stie stanga ce face dreapta. De pe de o parte, Ministerele Justitiei and Economiei fac un pas important in directia transparentizarii in cadrul summitului de la Londra si pe alta parte, Finantele modifica acasa legislatia fiscala pentru a amana raportarea de date in cadrul unui tratat international de schimb de date financiare.

De fapt,  acest guvern e transparent doar cu ce vrea el. Se mandreste cu publicarea listei companiilor care datoreaza bani la stat, lista care se publica in mod regulat, de mai multi ani. Ceea ce reprezinta cu adevarat o noutate, este faptul ca  publica date cu caracter personal pe site-ul ANAF-ului, fara acordul celor implicati si impotriva legii.  In schimb, nu publica datele privitoare la colectarile la buget in mod transparent, adica pe fiecare luna si pe fiecare categorie in parte, in acelasi format luna de luna si face asta tocmai pentru a ascunde adevarata situatie a colectarilor. Amanarea aplicarii tratatului FATCA nu a fost considerat un fapt demn de explicat macar printr-un comunicat de presa emis de Ministerul Finantelor, in care sa explice motivele pentru care tara noastra amana aplicarea unui tratat international care avea ca scop transparentizarea si combaterea evaziunii. Observ cu tristete ca transparenta e doar un slogan pentru acest guven.

Si cel mai ingrijorator este ca acest guvern amana tot ce poate. A amanat semnarea contractului cadru pentru servicii medicale pe anul 2016 de la 1 martie pana la 1 aprilie si inca o data pana pe 1 iulie 2016. A amanat semnarea ordinului de ministru care reglementeaza pretul medicamentelor. Se amana majorarea salariilor din educatie pana in toamna lui 2017. Acum amana si aplicarea unui tratat menit sa creasca transparenta financiara, sa reduca evaziunea si sa impiedice coruptia. De ce atata fuga de raspundere?”, se întreabă Ioana Petrescu.