A venit Ziua Z! Iese sau nu Marea Britanie din UE?
Referendumul privind eventuala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, care se desfăşoară joi, este celor mai important vot al britanicilor din ultimii 50 de ani.
Dezbaterea privind eventuala ieşire a regatului din Uniunea Europeană – aşa-numitul „Brexit” – a bulversat nu numai ţara, ci toată Europa şi îngrijorează şi pe partenerii de afaceri ai Marii Britanii.
Cu toate acestea, dezbaterile asupra acestei chestiuni nu au reuşit să dea un răspuns clar privind consecinţele unei eventuale ieşiri a Marii Britanii din UE. De asemenea, o serie de analişti din diferite domenii a încercat să lămurească cât de cât care ar fi avantajele şi dezavantajele unui eventual „DA”, la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi să anticipeze ce s-ar putea întâmpla pe viitor.
Analiştii de la publicaţia The Economist au încercat să explice în mod pragmatic cum va cântări votul de la referendum, şi care sunt avantajele şi dezavantajele unui eventual Brexit.
Adevăr şi mit
Electoratul a aşteptat să i se ofere dovezi clare, fapte concrete de la Uniunea Europeană, dar a primit mai degrabă mituri. Acest lucru s-a întâmplat mai ales pentru faptul că tocmai aceia care ar fi trebuit să ofere aceste răspunsuri, pentru că, de fapt, nimeni nu şi-a asumat răspunderea de a spune cu certitudine ce s-ar putea întâmpla cu Marea Britanie după un eventual Brexit.
Primul efect al unui eventual Brexit ar însemna că toate afacerile comerciale ale Marii Britanii ar trebui să fie negociate cu UE, regatul având o poziţie de „terţ” în acest proces care ar putea dura mai mult decât dacă ar rămâne ca membru în UE. Ar apărea şi „efecte colaterale”, ca incertitudinea, caz în care părţile implicate ar putea să denatureze, să exagereze sau să îşi impună propria lor opinie, în detrimentul celeilalte părţi.
Trei exemple
Trei exemple pot ilustra acest proces. Primul este legat de ideea că cel puţin 3 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie ar depinde excesiv de comerţul cu Uniunea Europeană, însă această ipoteză este contrazisă de faptul că locurile de muncă depind cel mai mult de cerere, de nivelul salariilor şi de legislaţia muncii din fiecare ţară, şi nu de apartenenţa la UE. Al doilea exemplu este contribuţia Marii Britanii la UE, care este de aproximativ 28 de miliarde de dolari pe an – o sumă consistentă. Dar şi aceasta este greşit interpretată, pentru că este vorba despre suma brută, iar un calcul efectiv arată că este vorba în realitate, doar de o treime din această sumă. Marea Britanie este al 8-lea mare contribuabil la bugetul UE. Al treilea mit este legat de practicile comerciale, potrivit cărora UE ar lua până la 50% din exporturile Marii britanii, când, potrivit vocilor celro care vor ieşirea din UE, Marea Britanie ar beneficia de 20% din exporturile UE, ceea ce o face să fie un partener de afaceri aflat într-o poziţie puternică în negocierile comerciale.
Euroscepticismul
Ostilitatea faţă de Uniunea Europeană s-a manifestat în Marea Britanie aproape constant şi mai vizibil decât în oricare altă ţară de pe continent. Euroscepticismul are rădăcini adânci în Marea Britanie, atât culturale, cât mai ales politice. Un expert de la ‘Universitatea Kent, Matthew Goodwin a studiat fenomenul şi a ajuns la concluzia că euroscepticismul se datorează mai mult mentalităţii vechii case muncitoare, dar şi aceasta este o ipoteză eronată. În realitate, este vorba mai degrabă de o deziluzie a cetăţenilor din UE, ale căror aşteptări de la această uniune nu s-au materializat. Este vorba în special de migraţie şi de moneda euro. Nu în ultimul rând, tinerii sunt la rândul lor dezamăgiţi de lipsa locurilor de muncă.
Suveranitatea
Euroscepticismul tinde să preia controlul, dar pe de altă parte, dar lupta pentru suveranitate s-a transformat mai degrabă în dezamăgire. Sloganul preferat de cei care doresc ieşirea Marii Britanii dijn Uniunea Europeană este „Preia controlul!”, însă şi acesta este destul de diluat.
Ostilitate faţă de migraţie
Cele mai recente sondaje de opinie arată căp principala îngrijorare a britanicilor este migraţia. Pe acest subiect bat monedă „forte” euroscepticii, iar aceasta ar putea cântări greu sau chiar decisiv în cadrul referendumului. Guvernul lui Cameron a promis că va reduce migraţia sub 100.000 de imigranţi pe an, dar cea mai recentă cifră a acestora este de 362.000 şi, conform previziunilor, ar putea să crească. De asemenea, problema ajutoarelor sociale acordate migranţilor este o problemă spinoasă. La aceasta se adaugă şi o eventuală ridicare a vizelor pentru Turcia, ceea ce ar însemna un aflux mare de imigranţi în Marea Britanie şi în alte state ale Uniunii.
Consecinţe economice
Impactul ieşirii Marii Britanii din UE se anunţă a fi unul dintre principalele subiecte fierbinţi ale referendumului din Marea Britanie. Se estimează că cetăţenii nedecişi ar putea să se orienteze la vot în funcţie de criterii subiective, cum ar fi promisiuni fără acoperire. Cu toate acestea, un studiu al Băncii Angliei arăta, în octombrie, că aderarea la Uniunea Europeană a impulsionat economia britanică, făcând-o mai dinamică.
O chestiune de afaceri
Cele mai multe firme doresc să rămână în Uniunea Europeană, dar unele dintre acestea se feresc să spună acest lucru. Însă pe măsură ce referendumul s-a apropiat de data votului crucial, acestea au început să îşi facă cunoscute punctele lor de vedere.
Un studiu realizat de Confederația Industriei Britanice (CBI) arată că 80% din membrii acesteia sunt pentru rămânerea Marii Britanii în UE şi numai 5% pentru ieşirea din UE.
Ca răspuns la revendicările celor care reprezintă marile companii, CBI subliniază faptul că se vorbește în numele a 190.000 de membri, cea mai mare parte a acestora fiind întreprinderi mici și mijlocii, și că 71% dintre IMM-uri doresc ca Marea Britanie să rămână în UE. Institutul Directorilor și Camerele de Comerț Britanice, cu calitatea de membru, deţin mai multe acţiuni în cadrul IMM-urilor decât CBI. Acestea sunt cele mai intersate ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană. De asemeena, Federaţia Întreprinderilor Mici doreşte ca regatul britanic să rămână în UE.
Marea Britanie şi chestiunile de securitate
Când David Cameron a abordat problema referendumului, el s-a gîndit şi la chetiunile de securitate. El a afirmat atunci că apartenenţa regatului la UE face Marea Britanie o ţară mai sigură. Mai multe decât atât, Cameron a sugerat că un eventual Brexit ar putea crește riscul de conflict şi că dacă Marea Britanie va întoarce spatele Uniunii Europene, ar putea să regrete.
În ultimii 25 de ani, Uniunea Europeană a dezvoltat o politică comună externă și de securitate. Exemplele de acțiuni comune includ răspunsuri comune la ambiţiile nucleare ale Iranului, precum şi sancţiunile economice aplicate Rusiei după anexarea Crimeii şi războiul hibrid din Ucraina.
Sondajele de opinie sugerează că cei mai mulți dintre cei care se vor prezenta la vot vor susţine o astfel de cooperare.