Băsescu: PMP va intra la guvernare doar dacă dă premierul!
Traian Băsescu, președintele Partidului Mișcarea Populară, afirmă, într-un interviu pentru Agerpres, că ar propune „Sfânta Treime” în distribuirea creșterii economice regăsite – o treime pentru rezolvarea problemelor sociale, o treime pentru investiții iar o altă treime pentru educație și sănătate. El condiţionează intrarea într-o alianţă post-electorală de obţinerea postului de premier.
AGERPRES: Vă regăsiți în prezent într-o dublă postură — de candidat la alegerile parlamentare și președinte de partid. Pe ce mizează PMP în această campanie electorală? Pe ‘locomotiva’ Traian Băsescu, pe oamenii noi intrați în partid sau pe programul politic?
Traian Băsescu: Pe toți la un loc, dar în mod deosebit pe programul politic. Este un program care a reușit să se desprindă de minciuna specifică partidelor în campania electorală și să stabilească prioritățile României. Cred că suntem primul și singurul partid care-și asumă și un obiectiv de țară. Obiectivul de țară este unirea cu Republica Moldova, iar cele trei mari probleme identificate de noi ca fiind probleme care grevează viitorul României și de care depinde șansa României în viitor sunt: natalitatea, educația și sănătatea. Fără rezolvarea acestor trei priorități majore, România riscă să aibă un viitor greu de previzionat.
Traian Băsescu: Întâi să le punem unde sunt, ca să vedem soluțiile. Dacă ne referim la natalitate, pe toate evaluările specialiștilor în 2050 România va avea 16,5 milioane de locuitori. Ceea ce, este limpede, ne va obliga la import de forță de muncă — din Asia, din țările arabe, din Africa. Soluția aici este să reversăm trendul natalității. S-a făcut un lucru bun în ultima perioadă, prin revenirea la indemnizații pe timpul concediului de maternitate de 85% din ultimul salariu al mamei sau a tatălui, dar mai trebuie făcute câteva lucruri: primul, creșe. (…) Degeaba îi dai mamei timp de doi ani 85% din ultimul salariu, dacă după ce și-a terminat concediul de maternitate pleacă la serviciu și nu are unde lăsa copilul. Înseamnă că-și dă tot salariul pe o bonă. Degeaba îi dăm 85% mamei pe timpul concediului, dacă după creșă copilul nu poate fi dus la o grădiniță sigură, pentru că este clar, aici sectorul privat s-a limitat la a face o dezvoltare redusă care nu acoperă nevoile familiilor tinere. Deci, pentru a stimula familiile să aibă copii trebuie să declanșăm un program major de construcție creșe și grădinițe. Vă dau un element, la 430 de copii cu vârste între 0 și 3 ani avem un singur loc în creșe. Ceea ce înseamnă că un program amplu de construcție de creșe și grădinițe trebuie să-l lansăm imediat, dacă vrem să reversăm trendul natalității.
În ceea ce privește educația, vă dau două elemente. Ultima analiză pe sistemul de educație românesc ne arată că la nivelul copiilor cu vârstă de 15 ani avem 42% analfabeți funcționali. Asta înseamnă că acei copii citesc, dar nu înțeleg ce au citit. Din ce cauză? Din cauza modului cum este organizat sistemul, adică curriculă neadecvată, pe de o parte, și, pe de altă parte, profesorii nu renunță la vechile metode de predare. Adică, în loc să organizeze o predare participativă pur și simplu ei merg, își recită 50 de minute lecția, copilul ia notițe, după care învață pe dinafară textele sau formulele și el nu e obișnuit să judece.
A doua mare problemă după analfabetismul funcțional (…) este abandonul școlar, care este 19,1%, dat de Institutul Național de Statistică acum două săptămâni. Ne putem imagina cum va arăta România peste 20 de ani, când astăzi avem 42% analfabetism funcțional și 19,1% abandon școlar? Sigur, dacă la diminuarea analfabetismului școlar avem varianta schimbării curriculei și a modului de predare, pentru abandonul școlar lucrurile sunt puțin mai complicate. De ce? De regulă, acest abandon are loc în familiile sărace și cu mulți copii. Care e indemnizația pentru un copil? 80 de lei. Cu 80 de lei o familie nu poate trimite copilul la școală. Este clar că trebuie să focusăm ajutoarele sociale pentru familiile sărace către copil. Să mărim alocația pentru copil și o alocație de 450 de lei nu mi se pare deloc prea mare față de efortul unei familii de a trimite un copil la școală, a unei familii sărace. Mai mult decât atât trebuie să condiționăm punerea la dispoziție a acestei alocații de prezența la școală. Și atunci, cu certitudine vom reuși să diminuăm numărul de copii care abandonează școala.
A treia mare problemă, sănătatea. Dacă vă aduceți aminte, în urma raportului unei comisii prezidențiale am încercat introducerea unei noi legi a sănătății, în 2012. Efectul a fost că, bazat pe dezinformare și minciună, în ianuarie 2012 bucureștenii au ieșit în stradă, au avut impresia că îi ia cineva jucăriile lui Arafat. Rezultatul este că s-a îngropat noua lege a sănătății. Nu putem spera să avem sănătate, atât timp cât finanțarea spitalelor se face exact ca finanțarea școlilor, adică funcție de zilele de spitalizare pentru bolnavi. Pe de altă parte, nu putem spera la un sistem de sănătate robust atât timp cât un medic primar primește 2.800 de lei. Deci, trebuie să transformăm spitalele în fundații ale statului. Schimbându-le regimul de funcționare prin statut de fundație pot împrumuta bani, pot să-și facă extinderi, pot să-și facă dotări.
De asemenea, pentru medici trebuie stabilit tarif. Nu poți să plătești, așa cum vă spuneam, un medic primar cu 2.800 de lei. Și atunci, trebuie stabilit: pentru o operație de apendicită un medic încasează 100 de euro, pentru o operație pe cord deschis încasează 9.000 de euro. Va plăti impozite, dar va fi stimulat să rămână în țară. Altfel, nu o să facem nimic, nici medicii nu sunt cointeresați, nici spitalele nu fac față cheltuielilor. Ca să nu mai vorbim de faptul că în momentul față, ca și la educație, sistemul sanitar este departe de a pune în centrul lui interesele bolnavului. Marile interese sunt ale producătorilor de medicamente, ale furnizorilor de aparatură medicală și nicidecum cele ale bolnavului, precum în educație — nu interesele copilului sunt în centrul sistemului de educație. Deci, sunt reforme care trebuie făcute și pe care dacă nu le facem acum, cât de repede, fie că vorbim de problema natalității, de educație sau de sănătate, România își închide viitorul, capacitatea de dezvoltare.
AGERPRES: Unde se situează PMP în preferințele electoratului, din sondajele interne comandate de partid? Ce scor vă propuneți să obțineți la alegerile din 11 decembrie?
Traian Băsescu: Vă spun foarte cinstit, nu avem sondaje interne. Și atunci ne uităm și noi pe ce vedem la televizor, manipulat mai mult sau mai puțin de alte partide, de alte instituții. Obiectivul nostru este să obținem un rezultat cu două cifre sau foarte apropiat de acesta.
AGERPRES: PSD vrea să formeze Guvernul pornind de la o alianță cu ALDE, PNL mizează pe o alianță cu USR și, eventual, UDMR. PMP ‘pe mâna’ cui va merge?
Traian Băsescu: PMP merge pe mâna lui. Vom vedea rezultatul pe care o să-l avem. Categoric nu ne gândim la o alianță cu PSD-ul, este exclus această variantă, dar și dacă ne uităm în partea dreaptă, așa-zisă dreaptă, către liberali, acolo constatăm că doamna Gorghiu spune că nu va face niciodată alianțe cu PMP. A mai spus acest lucru, după locale, și s-a prăjit. Vom vedea, pe noi ne interesează să obținem un scor bun și pe urmă discutăm. Dar, trebuie să rețineți că în orice alianță ne vom duce condiția noastră este ca funcția de prim-ministru să revină PMP.
AGERPRES: Era următoare întrebare. Recunoașteți faptul că nu în jurul PMP se va construi viitoarea majoritate parlamentară care va da Guvernul, dar condiționați intrarea într-o alianță postelectorală de acceptarea ca propunerea de premier să fie din partidul dumneavoastră și, în plus, aplicarea rezultatului referendumului care a dat un Parlament cu 300 de aleși și înființarea unui minister al unificării. Care sunt argumentele în baza cărora veți încerca să convingeți potențialii aliați de aceste lucruri ?
Traian Băsescu: Așa este. În primul rând, cred că suntem partidul care înmagazinează cea mai bogată experiență politică prin mine, spre exemplu. Un partid care, beneficiind de experiența pe care eu am acumulat-o și de buna cunoaștere a statului, poate da și soluții pentru administrarea țării. În al doilea rând, considerăm că prioritățile noastre, cele despre care v-am vorbit – natalitate, educație, sănătate -, sunt priorități majore, care nu pot fi puse sub semnul întrebării. De asemenea, în ceea ce privește înființarea unui minister al reunificării, credem că a venit timpul ca România să vorbească. Din acest punct de vedere, așa cum Germania a avut un minister al reunificării și a reușit unificarea nu văd de ce nu ar face-o România, dar trebuie construit instrumentul întâi.
AGERPRES: Ați primit un răspuns de la Liviu Dragnea și Alina Gorghiu urmare a invitației pe care le-ați lansat-o ? Ce așteptări aveți de la această întâlnire?
Traian Băsescu: Încă nu am primit niciun răspuns. (…) Astăzi (luni – n.r.) era organizată o emisiune la Digi (Digi 24 — n.r.), tot așa cu liderii de partide, pe care eu am confirmat-o, că particip. Văd că au declinat-o și doamna Gorghiu și Liviu Dragnea, așa că s-a anulat emisiunea. Ne-a comunicat televiziunea că s-a anulat această emisiune. Vom vedea.
AGERPRES: Repet, ce așteptări aveți de la această întâlnire?
Traian Băsescu: Mi-aș dori să avem o astfel de dezbatere, că nu e neapărat o confruntare, pentru ca oamenii să înțeleagă diferența între abordarea realistă și pe priorități a problemelor României și abordarea mincinoasă în care și liberalii și PSD susțin sus și tare că avem creștere 6% și trebuie să o dăm populației. Este o mare minciună. În primul rând, în bugetul de stat nu se strâng 6%, ci doar 2% la o creștere de șase procente, pentru că România colectează 30% din PIB la bugetul de stat. În al doilea rând, ce te faci, îi mărești pensia, dar îl lași fără medicamente în sistemul de sănătate? Omul moare cu o pensie puțin mai mare; îi mărești salariul, dar copilul lui rămâne needucat și e un analfabet funcțional sau nu mai merge la școală. Acest tip de demagogie trebuie stopat și arătat românilor – dacă avem o creștere economică ea trebuie distribuită nu numai în salarii și pensii.
Și eu aș propune, dacă vreți, ‘Sfânta Treime’: o treime pentru rezolvarea problemelor sociale, de la pensii mici, la indemnizații mici care duc la abandon școlar, și la construcție de creșe pentru a diminua scăderea de natalitate; o altă treime la investiții și o altă treime în educație și sănătate. Ar fi o distribuție care ne dă o șansă. Dacă eu duc toți banii în salarii și pensii, cu ce mă mai dezvolt? Pentru că, pentru a atrage banii europeni trebuie să am și o componentă autohtonă, o contribuție a bugetului de stat. Cu ce fac proiectele? Deci, mi-ar fi dat ocazia să punem lucrurile pe masă (dezbaterea — n.r.).
AGERPRES: Există teme naționale asupra cărora ar trebui să existe un consens politic asumat de toate partidele? Care ar fi acestea?
Traian Băsescu: Cele trei – natalitate, educație, sănătate. Spre exemplu, un program de reîmpădurire a țării ar trebui să fie un element de consens, un program de dezvoltare a infrastructurilor, pentru că toată lumea bate câmpii și nu fac priorități din cele trei coridoare – pentru că numai acolo vor merge banii europeni. Cele trei coridoare sunt: coridorul IV de la Nădlac la Constanța, coridorul IX, de la Giurgiu la Albița, și coridorul VII, care e Dunărea, care trebuie făcută să fie navigabilă în sectorul românesc 365 de zile pe an. Nu când dă seceta oprim navigația. Este o obligație. Astea ar fi prioritățile de infrastructură asupra cărora trebuie să convenim.
Să nu mai batem câmpii că din bani europeni am putea să facem autostrada Iași-Târgu Mureș. E o mare minciună, care e servită populației. Or, Iași-Târgu Mureș s-ar putea face din bani de la bugetul de stat, dar nu acum pentru că bugetul de stat este angajat în construcția autostrăzii Transilvania, unde nu avem finanțări externe, mergem numai pe buget de stat. Deci, sunt câteva lucruri asupra cărora, în mod categoric, trebuie să convenim.
Și mai este un lucru pe care-l consider fundamental, legat de agricultură și pământ. Primul este să privim la infrastructura din agricultură. Schimbările climatice vedem că ne afectează tot mai puternic. Priviți ce se întâmplă vara, avem temperaturi foarte ridicate și, în mulți ani, avem puse sub semnul întrebării, din cauza secetei, producțiile agricole. Deci, trebuie să reluăm câteva mari lucrări de infrastructură agricolă.
Una din lucrări este canalul Dunăre-București, prin care s-ar iriga 100 de mii de hectare dintr-o zonă extrem de secetoasă din sudul țării și care ar costa 1,1 miliarde și a doua mare lucrare ar trebui să fie finalizarea canalului Siret-Bărăgan, care permite irigarea a 500 de mii de hectare, de asemenea într-o zonă extrem de supusă riscului de secetă.
Nu în ultimul rând, dacă vine vorba despre agricultură trebuie să rezolvăm problema vânzării pământului, în așa fel încât românii să aibe o șansă să cumpere ei pământul. Și aici lucrurile nu sunt atât de complicate, cât le declară oamenii politici. Sigur că avem restricții de la Uniunea Europeană în a introduce restricții, dar avem alte pârghii pentru că străinii au o singură pârghie cu care sunt mai competitivi în achiziția de terenuri în România, de terenuri agricole și acea pârghie se numește creditarea.
De ce România prin CEC și Eximbank nu ar face la rându-le creditarea cu dobânzi foarte mici în așa fel încât românul să nu fie dezavantajat în intenția de a cumpăra pământul? În momentul de față, și v-o spun din experiență, familia mea a cumpărat teren, dobânda este de vreo zece ori mai mare decât dobânda pe care o are un italian de la băncile lui ca să vină să cumpere teren în România. Deci, trebuie adus sistemul de creditare la același nivel cu cel al străinilor și atunci românii vor putea cumpăra pământ.
AGERPRES: După ce ați fost primul om în stat, ați accepta să ocupați a doua poziție, respectiv cea de președinte al Senatului României? În ce condiții?
Traian Băsescu: Obiectivul meu nu sunt funcțiile. Obiectivul meu este să cresc un alt partid. Uitați, PMP are 85% din oameni și din candidați care nu au mai făcut politică. Un partid care, eventual, să redobândească spiritul fostului PD, un partid cu oameni foarte entuziaști și capabili de performanță. Ocazie cu care mă și adresez electoratului fostului PD, să privească la PMP pentru că este o șansă de reînviere a spiritului PD-ului.
AGERPRES: Care ar trebui să fie prioritățile viitorului Legislativ până la finele acestui an și care dintre ele credeți că se va duce la îndeplinire ?
Traian Băsescu: Până la finele acestui an nu poate fi decât o prioritate și aceea sunt pesimist că se va realiza, bugetul de stat. Ar trebui trecut bugetul de stat, conform legii, prin Parlament. Nu cred că se va întâmpla, iar cele 20 de zile care au mai rămas până la Crăciun, sau mai puțin de 20 de zile, nu dau nicio șansă ca Parlamentul să mai rezolve ceva din punct de vedere legislativ. Dar, dacă privim la Parlamentul viitor cred că cea mai mare obligație este să adopte legea de reducere a numărului de parlamentari la 300, lege care a fost propusă de PMP în Parlament și a fost respinsă de PSD, PNL și ALDE. O altă prioritate este legată de debirocratizare. Cred că Parlamentul ar trebui să ia toate legile pe care le-a votat cu veselie, și de multe ori le-a împănat cu condiții suplimentare, și să treacă la un proces de simplificare a legislației românești care mănâncă zilele, pur și simplu, și cetățenilor și firmelor. Avem nevoie de legislație mult mai simplă.
AGERPRES: Agenda Parlamentului a fost încărcată cu o serie de cereri venite din partea justiției, având ca obiect ridicarea imunității unor parlamentari,vizați de anchete ale procurorilor. Considerați necesară o modificare a legii pe acest subiect în așa fel încât asemenea solicitări să fie aprobate fără a mai fi nevoie de un vot punctual în plenul Camerei Deputaților sau Senatului ?
Traian Băsescu: O să fiu foarte sincer. Eu cred că nu discutăm de o încărcare excesivă a programului Parlamentului. În toate țările din lume, în țările democratice, există un nivel de imunitate pentru parlamentari. Mai spun un lucru, nimic nu împiedică parchetele să investigheze, să ancheteze parlamentari. Aici vorbim doar de situațiile în care un ministru, care e și membru al Parlamentului, poate fi investigat numai cu aprobarea Parlamentului. Deci, cred că acesta este un subiect forțat, în prezentarea lui, în presă. Toate Parlamentele au nivel de imunitate pentru membrii lor, tocmai pentru a se evita abuzul politic.
AGERPRES: Dacă veți intra în Parlament și se va cere ridicarea imunității în cazul dumneavoastră veți demisiona așa cum ați făcut-o în trecut?
Traian Băsescu: Nu cred că mă frământă subiectul ăsta, acum.
AGERPRES: Susțineți un mai bun control asupra serviciilor de informații. Ce pași urgenți în plan legislativ ar trebui făcuți pentru ca acest lucru să fie aplicabil?
Traian Băsescu: În 2007 am depus în Parlament un set întreg de legislație, de demilitarizare a serviciilor de informații și de întărire a controlului Parlamentului. Cred că ar trebui scoase din sertar acele legi, aduse la zi și promovate de Parlament. Este clar că avem niște probleme legislative în ceea ce privește serviciile secrete care funcționează pe legislația din 1990 și ’91.
AGERPRES: Destul de des din partea adversarilor dumneavoastră politici auzim clamat: ”Băsescu a tăiat pensiile și salariile”. Au existat și voci care v-au cerut să oferiți scuze poporului român pentru măsurile luate în 2010. Considerați oportun un astfel de gest și cum l-ați formula pe înțelesul românilor?
Traian Băsescu: Nu cred că am motive să fac acest lucru, chiar dacă acele măsuri le-am luat cu inima strânsă și fără voință de a face acest lucru. Am făcut-o pentru că a trebuit, nu pentru că am vrut. În primul rând, aș demonta minciuna cu reducerea pensiilor pentru că nu s-a produs nicio tăiere de pensie. Oamenii confundă legislația legată de pensii cu momentul reducerii salariilor, dar și propaganda formidabilă care s-a făcut pe această temă probabil a lăsat oamenilor în cap această minciună. Mai mult decât atât, pot să vă spun că împreună cu Boc (Emil Boc — n.r.) am stabilit crearea pensiei minime sociale care s-a adresat cooperatorilor, oamenilor de la țară care aveau pensii de la CAP de 8 lei, 9 lei, de 18 lei. Toate pensiile au fost crescute la 450 de lei. Și nu este o pensie care se plătește din contribuțiile salariaților, ci este o pensie care se asigură direct din bugetul de stat. Deci, aici cred că minciuna a jucat un mare rol.
În ceea ce privește tăierea salariilor, da, am anunțat că este o măsură temporară și efectul a fost că țara a ieșit foarte repede din criză spre deosebire de multe alte țări din UE. De altfel, la momentul la care am luat această măsură nu ne mai împrumuta mai nimeni ca să ne plătim salariile și pensiile, iar cei care ne împrumutau ne împrumutau pe câte trei luni și cu dobânzi de 8 %, 9%, 10 %. Dacă nu s-ar fi luat acele măsuri, România ar fi suferit un timp mult mai îndelungat în stare de criză a economiei și ar fi avut de plătit mult mai mult ca datorii.
AGERPRES: Ați afirmat că scorul înregistrat de Maia Sandu la prezidențialele din Republica Moldova ne dă certitudinea că 48% dintre moldoveni sunt pro-europeni și pro-România, iar dacă măsurile privind acordarea burselor de studii pentru tinerii basarabeni și simplificarea procedurilor de obținere a cetățeniei române vor fi aplicate corespunzător în cinci-șase ani proiectul unirii cu România poate deveni realitate. Credeți că Igor Dodon, președintele ales al R.Moldova, este pregătit pentru un astfel de scenariu ?
Traian Băsescu: Unirea se va face cu sau fără Igor Dodon, cu sau fără Băsescu, cu sau fără Iohannis, pentru că o vor vrea cetățenii Republicii Moldova. Și când o vor cetățenii nu te mai poți opune, nici dacă te cheamă Dodon, nici dacă te cheamă altfel.
AGERPRES: Cum vedeți relația cu Igor Dodon, în condițiile în care acesta a afirmat în campania electorală că dacă va fi ales vă va retrage cetățenia moldovenească, iar după anunțarea primelor rezultate că va fi un președinte pentru toți cetățenii moldoveni. Vă va retrage cetățenia ?
Traian Băsescu: Păi, trebuie să respecte și Dodon legea. Nu cred că va putea să-mi retragă cetățenia.
AGERPRES: Credeți că în următorii 3-4 ani va avea loc o vizită a președintelui ales al SUA, Donald Trump, în România? Ce condiții ar trebui să fie întrunite pentru ca acest lucru să se întâmple?
Traian Băsescu: Nu știu, asta mă depășește ca și capacitate de anticipare, greu de prevăzut care va fi programul lui Donald Trump.
AGERPRES: Președintele Klaus Iohannis a decis să nu invite la evenimentele organizate cu prilejul Zilei Naționale persoane cu probleme penale. Cum vi se pare această decizie?
Traian Băsescu: E eveniment consumat, nu-l mai comentez.
AGERPRES: Liderul PSD, Liviu Dragnea, consideră că prin invitarea dumneavoastră în tribună, de Ziua Națională a României, președintele Klaus Iohannis a dorit să vă ajute să intrați Parlament. Ați fost reevaluat de președinte? Vă ajută această invitație a președintelui?
Traian Băsescu: Liviu Dragnea ca și dumneavoastră, de altfel, ca ziarist, ați putea realiza că președintele Iohannis a invitat cei trei foști președinți și nu pe mine ca pe un favorit al domniei sale. De altfel, nici nu am cum să fiu unul pe care să-l simpatizeze Iohannis, dar am fost președinte al României. Sau ați uitat?
AGERPRES: Nu.
Traian Băsescu: Mulțumesc.
AGERPRES: Dacă ar fi vă gândiți la niște nume de premier de la celelalte partide – PSD, PNL, ALDE, UDMR, USR -, care ar fi acestea?
Traian Băsescu: Traian Băsescu.
AGERPRES: Vă veți asuma prin demisie un scor al PMP care nu permite accederea în Parlament?
Traian Băsescu: Hai să ajungem pe 12 (decembrie — n.r.).
AGERPRES: Descrieți într-un cuvânt următorii politicienii: Klaus Iohannis, Dacian Cioloș, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Victor Ponta, Elena Udrea, Vasile Blaga, Călin Popescu-Tăriceanu, Ion Iliescu, Mircea Ionescu-Quintus, Crin Antonescu, Adrian Năstase, Nicușor Dan, Kelemen Hunor.
Traian Băsescu: Nu mulțumesc. Nu descriu pe nimeni.