De ce trebuie stopat exportul paralel de medicamente: de la diversiuni la profit și retur!

Crima (de neconceput) cauzată de exportul paralel de medicamente va fi, se pare, stopată de actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog. Cu sprijinul premierului Grindeanu, extrem de aplecat spre nevoile pacienților, Bodog a declarat, în mai multe rânduri, că va cere interzicerea exportului paralel pentru toate medicamentele din programele naționale.

El a trimis, încă de săptămâna trecută, o scrisoare către Ministerul Economie, cerând să fie notificată Comisia Europeană pentru blocarea exportului de vaccin, intenționând, totodată, să solicite blocarea exportului intracomunitar pentru mai multe medicamente din programele naţionale de sănătate.

„ Vreau să vă mărturisesc că intenționez să solicit blocarea exportului intracomunitar pentru mai multe medicamente, în perioada care va urma, asta însemnând săptămâna viitoare, pentru absolut toate medicamentele care sunt prevăzute în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele prevăzute în programele de oncologie, pentru medicamentele pentru copiii cu leucemie. Pentru toate medicamentele care dispar de pe piaţă şi pentru care am semnale că nu se găsesc în farmacii sau că nu pot fi aprovizionate la timp”, a spus Bodog.

Mai mult, prezent la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți, organizat de COPAC, Bodog a precizat că se poate interzice exportul pe o perioadă de până la un an.

Decizia ministrului Bodog, susținută la nivel politic, este lăudabilă. Un angajament asumat de un ministru al Sănătății reprezintă o certitudine, o garanție, mai ales că vorbim de decizii așteptate de mii de pacienți care au nevoie disperată de medicamentele deficitare.

În tot acest timp, diversioniștii de serviciu, care fac profit uriaș din exportul paralel de medicamente, continuă să arunce fumigene pe piața pharma. Cu un tupeu fără limite, aceștia susțin, chiar la unele conferințe pentru pacienți, că nu mai sunt reclamații privind absența din farmacii a unor medicamente (deficitare) din programele naționale de sănătate. Cei interesați ca exportul paralel de medicamente să continue nestingherit, iar conturile lor să se umple cu bani nemunciți, pătați cu suferința și, în multe cazuri, chiar cu viața pacienților, continuă să mintă și să se agațe disperat de singurul lor Dumnezeu: profitul!

Ordinul 269 din 14 martie 2017 privind obligația de a asigura stocuri adecvate și continue de medicamente are multe hibe, dar reprezintă un uriaș pas înainte. Chiar dacă acesta nu este redactat foarte clar și explicit și lasă loc de interpretări, putem vorbi de o decizie bună a actualului ministru al Sănătății. Pentru că, încet-încet, începe să iasă la lumină cantitatea uriașă de medicamente din programele naționale de sănătate care se exportă paralel. Se evită, încă, motivele sunt evidente, să se spună cu subiect și predicat cine și cât exportă! Abia atunci vom ști care sunt distribuitorii care scot un profit uriaș din acest tip de export criminal. Deși, pe piața pharma și nu numai se știe numele companiei de distribuție de medicamente care face un profit uriaș, în disprețul pacienților și a legilor statului roman, din exportul paralel de medicamente.

Ca să vorbim, cum se spune, pe limba pacienților, vom explica Ordinul 269. Distribuitorii de medicamente sunt obligați să notifice când și ce produse exportă. Mai mult, toate companiile sunt obligate să notifice și să raporteze lunar către ANM și zilnic către STS.

Din păcate, Ordinul 269 lasă loc interpretărilor. Tu, ca distribuitor, trebuie să notifici ANM cu zece zile lucrătoare înainte de a exporta un anumit produs. Însă Ordinul nu spune exact care sunt pașii/pârghiile de acțiune/de control ale ANM în această direcție. Spre exemplu, ca și companie notific ANM că voi exporta 100 de cutii cu produsul X. În Ordin, însă, nu se precizează clar care sunt pârghiile ANM de a stopa/opri acest export. Logic, de bun simț, ar fi fost ca acesta să prevadă clar că în momentul în care tu, ca distribuitor, notifici ANM, cu 10 zile lucrătoare înainte de a exporta un anumit medicament, să existe pârghiile pentru a verifica și după caz stopa acest export dacă medicamentul respectiv este insuficient/deficitar pe piața din România. Sau să ți se permită exportul decât a unei părți din cantitatea notificată de tine pentru export și anume decât 10 cutii, sau 20, în loc de 100!

Ca mai mereu pe plaiurile dâmbovițene și Ordinul 269 este “foarte complex” și are, cu intenție sau nu, anumite scăpări…Spre exemplu, dacă o farmacie sună distribuitorul X și spune că are o rețetă urgentă, cu seria rx2978… cu două cutii de medicament deficitar, distribuitorul este OBLIGAT  să trimită aceste cutii, mergând pe buna credință a farmaciei. Distribuitorul nu are, însă, posibilitatea să verifice acest lucru. Dacă farmacia respectivă mai sună cinci distribuitori în baza aceleiași rețete, primește zece cutii din acest medicament deși are nevoie doar de două. Pentru că este o naivitate să crezi că în cazul în care distribuitorul X trimite aceste cutii farmaciei respective aceasta va spune celorlalți distribuitori: voi nu mai trimiteți pentru  că am rezolvat problema/rețeta!

În Ordinul 269 nu se clarifică acest aspect extrem de important. Ai primit solicitarea, trebuie ca distribuitor să trimiți cutiile! Punct!

O treime din produsele deficitare merg la export!

Cifre publicate oficial pe site-ul ANM în urma unor notificări ale distribuitorilor care exportă medicamente sunt elocvente și arată amploarea exportului paralel de medicamente. Nu se știe, însă, dacă cele peste 300 de firme care au peste 400 de licențe au notificat și raportat exact cantitatea de medicamente exportate.

După cum se poate vedea, pe site-ul ANM,  la capitolul medicamente de uz uman, subcapitolul inspecție farmaceutică, există lista distribuitorilor autorizați și se vor vedea toate licențele. Unii distribuitori au zece licențe, alții 12, alții șapte…

Conform datelor prezentate la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți cantitățile aproximative care merg, lunar, la exportul paralel sunt următoarele:

Pe programul național de boli transmisibile s-a exportat 34% din cantitate.

Pe programul național de oncologie s-a exportat 48%.

Pe programul național de boli neurologice s-a exportat aproape 100%. Vorbim de unu sau două produse care au fost trimise direct la export.

Pe programul național de diabet zaharat s-a exportat 21%.

Pe programul național pentru diagnostic și tratamentul bolilor rare-64%.

Pe programul național pentru insuficiența bolilor renale cronice-17%.

Pe programul național pentru transplant -35%. Se știe că atunci când faci un transplant organismul încearcă să elimine, crede el, corpul străin. Și vrea să îl scoată afară. Și vorbim și aici de medicamente vitale care sunt cruciale pentru restabilirea pacientului după o operație de transplant.

Pe programul național de boli endocrine-37%.

În medie vorbim de un export paralel de peste 30%, asta în contextul în care există și programe naționale în care nu s-a exportat nimic în prima lună.

Aici sunt două aspecte: ori nu au raportat toată cantitatea exportată, ori în prima lună de raportare au încercat să mai reducă sau să stopeze cantitatea exportată.

Distribuitorii pot fi verificați de ANM. La sânge. Drastic. Cu documente justificative se poate urmări întregul lanț. Dacă se vrea…

Există două tipuri de raportare: Una lunară către ANM și una zilnică către Ministerul Sănătății cu un sistem performant creat și dezvoltat de STS. Aceasta raportare zilnică spune foarte clar: care este stocul inițial, cât s-a cumpărat, cât s-a vândut. A doua zi se raportează din nou…Vorbim de Ordinul 1345 din 24 noiembrie 2016 privind raportarea zilnică a stocurilor și operațiunilor comerciale efectuate cu medicamentele de uz uman din Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România de către unitățile de distribuție angro a medicamentelor, importatori, fabricanți autorizați și farmaciile cu circuit închis și deschis.

Revenind la Ordinul 269 acesta face niște definiri referitoare la stocurilor de la nivel național și la rulajul mediu lunar. Rulajul mediu lunar se face după primele trei luni. LA STS sistemul se numește SER: Sistemul Electronic de Raportat. Dar este nevoie de trei luni de zile pentru a vedea rulajul mediu lunar. Prima zi de raportare a fost pe 26 februarie. Deci, la sfârșitul lunii mai se va vedea care este rulajul mediu lunar. Dacă stocul la nivel național scade sub rulajul mediu lunar la nivel național se poate pune produsul pe o listă de urmărire ceea ce înseamnă că produsul va fi urmărit la export. Acest lucru înseamnă că produsul respectiv este într-o cantitate mai mică în România decât cantitatea necesară.

Rețeta profitului: Distribuitori-farmacii sub aceeași umbrelă!

Unele companii de distribuție au ales, pentru un export paralel de medicamente rapid și profitabil, să înființeze grupuri cu farmacii sub umbrela lor. Și astfel au putut exporta în voie. În disprețul zecilor de mii de bolnavi cronici care aveau nevoie disperată de medicamente.

Când un distribuitor are în cadrul său și una sau mai multe farmacii vorbim de un lucru extrem de grav. Într-o proporție uriașă, marile companie de distribuție au renunțat la aceste practici în urmă cu doi-trei ani.

Dar cei care au avut și un depozit sub aceeași umbrelă au început să urle, să dezinformeze. Modificarea legii și separarea obligatorie a celor două entități farmacie/distribuitor a fost binevenită.

Vorbim de 300 și ceva de substanțe active pe marginea cărora există un scandal uriaș. Unii spun că se exporta prea multe, alții doar că excedentul este exportat, alții spun chiar că interzicerea exportului paralel nu va aduce medicamente pe piață. Să așteptăm, însă, șase luni, pentru că după o lună, două, lobbyștii vor încerca să spună că situația nu s-a schimbat.

Este nevoie de minimum șase luni, dacă nu un an, pentru o schimbare vizibilă, spun sursele noastre de pe piața pharma!

Programul național de sănătate conține aceste medicamente deficitare. Peste 300! Haideți să așteptăm șase luni să se așeze piața ! Producătorul va vedea că marfa trimisă în România nu va mai ajunge în Germania, Franța sau Marea Britanie și situația se va remedia de la sine.

Să nu revenim la spirala de acum. În sensul în care oricum producătorul trimite în România o cantitate mai mare decât necesarul. Iar distribuitorii exportă prea mult și producătorul în consecință, nemulțumit, trimite o cantitate din ce în ce mai mică, din care se exportă din nou. Și criza este inevitabilă.

Toți actorii de pe piață scot de la naftalina, ori de câte ori, situația o impune, clișeele cu nevoile pacienților, cu dreptul la sănătate, cu faptul că pacientul este prioritar. Bla, bla, bla…

Profitorii exportului paralel, diversiuni peste diversiuni

În ultima vreme, o altă gogoriță/diversiune inundă piața pharma. Și anume că în Tratatul european se spune că exportul paralel de medicamente poate fi interzis doar o dată și pe maximum șase luni! O minciună gogonată!

Se poate lua în calcul aici o situație de compromis. Poți interzice exportul pe șase luni, un an, piața se echilibrează, lași apoi liber exportul, iar îl interzici samd.

De ce nu se prezintă lista cu cantitatea de export paralel de medicamente a fiecărui distribuitor? Nu este interzis să faci acest lucru! Doar dacă dai publicității cât exporta compania X și nu dai cât exportă și compania Y, atunci ar putea fi vorba de o problemă. Nu înțelegem de ce cifra de export este confidențială. Fără o piață transparentizată nu vom ajunge nicăieri!

De ce nu toți marii distribuitori de medicamente fac un profit uriaș din exportul paralel de medicamente?  Sunt convins că oricare mare distribuitor poate face acest lucru. Însă orice teorie economică spune că tu, ca om de afaceri, ca business, ca și companie, trebuie să vii cu o valoare adăugată societății. Ce valoare adaugată societății aduce exportul paralel? Cel mult poți face profit, bani nemunciți, umilind și chiar condamnând la moarte mii de pacienți bolnavi cronici. Ceea ce este crimă. Și niciun Tratat european nu dă gir acestei crime!

Ce calități de manager poți dovedi când tu faci bani nemunciți? Tu iei produsele cu un preț, le duci într-un depozit, și le vinzi, cu profit uriaș, fără să faci nimic. Doar pentru bani!

Fiecare companie, fiecare brand, care se respectă se gândește la credibilitate, la viitorul său pe termen lung.. Și mă refer aici la modelele de distribuție, încălcând flagrant nu numai deontologia profesională, dar mai ales legislația în vigoare. Producătorii vând direct către farmacii, către spitale. Mai mult, în aceste condiții, piața nu se mai poate dezvolta.

Jucătorii corecți, afectați de exportul paralel

În România, există 8.000 de produse înregistrate, 5200 sunt generice. 2800 rămân originale, vorbim deci de 2800 de molecule. Știți câte au englezii? Peste 5000. Nemții, 5500. Au un număr de molecule dublu față de noi. Mai mult, vorbim de peste 2200 de produse delistate și doar de puțin peste 1000, înregistrate.

Ca o concluzie: jucătorii corecți de pe piața pharma sunt afectați de exportul paralel. Pentru că, până la urmă, businessul lor este să distribuie medicamente. Acesta este scopul. Un distribuitor mare de medicamente dacă are în portofoliu 12000 de produse poate să optimizeze costurile și să aibă o profitabilitate mult mai bună decât dacă ar avea, spre exemplu, doar 3000 de produse. Pe termen lung, companiile corecte sunt afectate. Au sute, poate mii de angajați! Este foarte adevărat că toți marii distribuitori de medicamente fac export paralel. Dar una este să vinzi de 10 milioane de dolari și alta de 150 de milioane de dolari anual.

Toți cei cu care am discutat din piața pharma ne-au spus că dacă intri pe exportul paralel câștigi pe termen scurt dar pierzi, inclusiv la credibilitate, pe termen lung. Este exact ca la vânătoare când omori toți puii de mistreț, te dai mare în acest an, și la anul când mai vrei să vânezi…

Legislație deficitară…

Și încă un aspect extrem de important. Fără legi mult mai ferme nu se va schimba nimic pe piața pharma. Spre exemplu, o companie care a încălcat legea trebuie să plătească scump. Și mă refer aici la răspunderea penala a administratorului și la amenzi usturătoare. Chiar de un milion de lei. O lege dacă nu are sancțiuni echivalente nu va fi respectată. Să fii amendat cu 50.000 de lei ca distribuitor pentru achiziții ilegale si 2.000 de lei ca farmacie pentru vânzări ilegale este…o glumă bună! Pentru că farmaciile nu au voie să vândă și nici distribuitorul nu are voie să cumpere. Când se încalcă aceste reguli, sancțiunile/amenzile trebuie să fie drastice..

Din păcate, unii vor profit rapid și atât. Până la urmă ce primează: dreptul la sănătate sau profitul?

Aștept cu interes ca ministrul Bodog și premierul Grindeanu să-și respecte cuvântul dat zecilor de mii de bolnavi cronici. Iar exportul paralel de medicamente să fie stopat! Cel puțin până când piața se va reașeza! Iar, atunci, medicamentele din programul național de sănătate nu vor mai fi o rara avis!

Mai mult, câștigul electoral/politic al premierului Grindeanu, al PSD, va fi unul uriaș. Orice pas înapoi în această direcție va avea un efect de bumerang. Pentru Bodog, pentru Grindeanu, pentru PSD. În caz contrar…

 Iulian Badea