Maria Grapini, europarlamentarul care se luptă pentru industria românească

„Industria românească versus industria europeană”. O conferință internațională organizată și moderată, marți, în Capitală, de europarlamentarul Maria Grapini. O conferință cu invitați importanți printre care îi amintim pe Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, directorul general din Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader, economistul șef al BNR , Valentin Lazea, consilierul politic din partea Comisiei Europene, Marco Manfroni, Direcţia pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri, directorul pentru politica întreprinderilor şi relaţiile externe UEAPME al UE, Luc Hendricks, directorul general EURATEX, Francesco Marchi, preşedintele FEPAIUS, Mihai Păsculescu.

Conferinţa internaţională, organizată de către umanista Maria Grapini, s-a concentrat pe necesitatea definirii politicii industriale drept obiectiv strategic cheie în domeniul politicilor economice. În prim-plan, a fost industria românească textilă versus industria europeană textilă, în cadrul conferinţei, marcându-se și cei 25 de ani de existență a patronatului românesc din domeniul textilelor.

Prin acest eveniment, Maria Grapini și-a dorit să propună un forum de discuţii care să informeze cetățenii și mediul de afaceri românesc despre poziția industriei din România, în acest context European.

Europarlamentarul român a oferit detalii şi despre politica industrială integrată, din perspectivă europeană, adaptată erei globalizării, fiind una dintre inițiativele cheie, propusă în Strategia Europa 2020.

Dezbaterea a fost, din start, una incisivă. S-a vorbit despre dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieței naționale, accesul la finanțare și la piețele de capital, promovarea investițiilor și stimularea accesării fondurilor europene, toți aceștia fiind factori fundamentali pentru dezvoltarea economică sustenabilă.

Putem vorbi de o conferință cu luări de cuvânt avizate, cu numeroase întrebări și răspunsuri, cu comparații pertinente între industria europeană și industria românească, în care au fost identificate cauze dar și soluții, în urma căreia toți cei prezenți au înțeles că punerea la aceeași masă a discuțiilor a unor oficiali europeni, membri ai Guvernului, asociații profesionale din Europa și România, dar și a unor oameni de afaceri, este mai mult decât binevenită.

Toți cei de la prezidiu au fost supuși unui tir de întrebări, pertinente, din partea industriașilor, dar și a reprezentanților unor asociații profesionale, prezenți la conferință. S-au identificat soluții, căi comune de dialog, mai ales că și oficialii Comisiei Europene s-au pliat rapid pe tematica discuțiilor, oferind, la rândul lor, puncte de vedere lăudabile.

O susținătoare ferventă a industriei românești, dar și a mediului de afaceri, Maria Grapini a condus cu eleganță dezbaterile încercând să obțină cât mai mult din această conferință internațională. Dacă măcar o parte dintre cei 32 de europarlamentari români ar fi la fel de implicați, la fel de dornici să pună umărul la recredibilizarea României, sunt convins că viitorul nu ar mai arăta la fel de sumbru.

Promovarea României, dublul standard de calitate al produselor care intră pe piețele țărilor din Europa de Est, inclusiv a României, susținerea industriei românești în “confruntarea” cu industria europeană, o paralelă fundamentată între indicatorii de performanță ai industriei românești și cea europeană, dar și soluțiile propuse pentru reducerea acestui decalaj au reprezentat temele intens dezbătute ale acestei conferințe.

Ca o concluzie: industria românească are nevoie de susținere, de promovare, de o pliere rapidă pe realitățile/competitivitatea industriei europene. Doar în acest mod putem conta în această ecuație.

La finalul conferinței, i-am solicitat europarlamentarului Maria Grapini un scurt interviu!

Mesajul Mariei Grapini pentru eurodeputații români: Să lucrăm uniți pentru România!

Doamnă europarlamentar Maria Grapini, câtă nevoie au industriașii și asociațiile profesionale din România de acest tip de evenimente, precum cel organizat și moderat, marți, de dumneavoastră?

În primul rând prin această conferință mi-am propus să ajut industria românească. Consider că este nevoie de o cunoaștere reciprocă, și anume, mă refer aici la ceea poate face UE, ceea ce pot și trebuie să facă Guvernul și Parlamentul României, ceea ce pot și trebuie să facă asociațiile profesionale și ceea îi revine de făcut și industriașului. Pentru că, în acest caz, toate părțile au câte ceva de făcut, o responsabilitate. Eu nu am făcut altceva decât să creez un cadru în care să pun față în față Comisia Europeană, asociațiile profesionale europene, asociațiile profesionale din țară, industriașii și Guvernul României, prin prezența Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, reprezentat de ministrul Alexandru Petrescu și cel al Fondurilor Europene, reprezentat prin Mihaela Toader, director general în acest minister. Cred că  lucrul esențial este ca, atunci când toți acești actori se întâlnesc, să rezulte, din dezbatere, după prezentarea punctelor de vedere, măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru a remedia și îmbunătăți situația.

Eu sunt o susținătoare a îmbunătățirii comunicării între acești actori pentru că știu, din experiența proprie, din funcțiile deținute, din postura de europarlamentar, industriaș și fost ministru, că, încă, nu toți sunt conectați la informații, încă există bariere, necunoaștere, aruncarea mingei de la unul la altul. Și aici mă refer la situația în care Guvernul aruncă, pe anumite teme, responsabilitatea în direcția Comisiei Europene, în timp ce oficialii Comisiei Europene resping aceste lucruri și, în multe cazuri, susțin că Guvernul nu face aceste lucruri fără vreo legătură cu poziția Comisiei Europene. Cred că, așezându-ne la masă, trebuie și putem identifica măsuri concrete.

Pe de o parte, Guvernul ar trebui să vadă ce politici ar trebui să adopte ca model din Uniunea Europeană, pentru a ușura, ca să spun așa, viața mediului privat, a întreprinzătorilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană ar trebui să vadă că  avem industriași profesioniști, care au un cuvânt de spus, care nu neapărat bat cu pumnul în masa guvernului, dar care merg cu capul sus și care cer condiții egale, etice. Nu în ultimul rând, asociațiile profesionale din România trebuie să vadă și să învețe din experiența asociațiilor profesionale din UE.

Vor urma și alte conferințe similare?

Asa cum am spus și în cadrul conferinței, toți cei 32 de europarlamentari români pot organiza acest tip de conferințe. Nu voi vorbi în numele lor însă, eu, îmi voi aloca tot bugetul de la UE pe acest tip de evenimente. În primul rând, mă refer la acest gen  de conferințe care pot fi organizate atât în România, cât și la Bruxelles, la Parlamentul European. În al doilea rând, organizez conferințe la Bruxelles, ducând acolo industriași și oameni de afaceri, femei și bărbați, am dus, spre exemplu, inclusiv Asociația seniorilor, a pensionarilor. De asemenea, pot duce la Parlamentul European în fiecare an 110 persoane pentru a cunoaște drepturile de cetățeni europeni.

Pe de altă parte, ca și eurodeputat, am și sarcina de a veni cu amendamente la legislația europeană. Dar, tot din bugetul alocat de UE, am cinci cabinete de europarlamentar în diferite zone ale României: Sibiu, Argeș, București, Timișoara și Brăila, unde cabinetele funcționează cu câte un asistent local angajat. Spun  acest lucru pentru că am văzut că, în presă, au apărut unele informații greșite și vreau să clarific această situație. Este dreptul eurodeputatului să-și deschidă, în limita bugetului alocat de UE, câte cabinete dorește. Eu am ales  oameni care au dorit să fie asistenți locali, ei primesc, de altfel,  informațiile necesare de la mine. Cabinetul funcționează toată săptămâna  mai ales că, în zilele mele libere, trec, prin rotație, pe la toate aceste cabinete. Însă, repet, toată săptămâna, aceste cabinete funcționează cu asistentul angajat.

Doamnă Grapini ce mesaj ați da colegilor europarlamentari? Cu regret, spun, că activitatea multora dintre ei nu este atât de intensă, iar implicarea lor lasă de dorit. Prea multe orgolii, prea multe interese, prea puține demersuri în sprijinul interesului național…

Mesajul meu este unul singur, și anume, să lucrăm uniți pentru România pentru că, indiferent de opțiunea politică, indiferent de grupul politic din care facem parte, atunci când vine o propunere de reglementare din partea Comisiei europene-pe mix energetic, pe emisiile de gaze, pe sistemul  de intrari-ieșiri, pe MCV, pe Spațiul Schengen- trebuie să susținem România, interesul național. Indiferent că  ne plac sau nu anumiți lideri politici, anumiți guvernanți, nu trebuie să confundăm România cu persoane și eu, personal, mi-am dorit mereu această unitate. Cu toate acestea, o spun deschis: nu există, din păcate, această unitate în rândul europarlamentarilor români!

Aș dori ca toți cei 32 de eurodeputați să consume bugetul alocat de UE pentru România, pentru interesul României.  Să consume acel buget pentru a informa oamenii de afaceri, cetățenii și, de ce nu, pentru a face această conexiune între guvernanți și mediul de afaceri. Ba, mai mult, aș da un mesaj de suflet și anume că, îmi doresc, ca toți angajații din cabinetele europarlamentarilor români să fie români. Din păcate, există colegi care au angajat persoane străine. Nu am nimic cu aceștia, însă, nu am întâlnit eurodeputați din alte țări care să aibă angajați din alte țări la cabinetele lor.

Doamnă Grapini nu aveți, uneori, impresia că tot efortul, bunăvoința și implicarea dvs., nu reprezintă altceva decât o luptă cu morile de vânt?

Aș fi nesinceră dacă aș spune că nu există momente în care aș dori să mă opresc. Însă, conștientizez că, dacă ne-am opri, cei care mai suntem, mulți, puțini, care dorim să facem politici publice, nu pentru un interes personal ci în speranța unei schimbări reale pentru generațiile care vin în urmă, lucrurile s-ar duce tot mai în jos. Și atunci, eu spun că, etic, moral, civic, este o obligație să continui să mergi mai departe. Pentru că România merită orice sacrificiu!

Iulian Badea