Simptomele și tratamentele alergiilor

Alergiile pot fi cauzate de polen sau mucegaiurile de flori, dar cel mai frecvent incriminat este polenul. Iată ce înseamnă aceste alergii la polen, care sunt simptomele, dar şi cum le putem trata.

Alergia este o reacţie a unui organism care îşi exercită proprietăţile imunităţii, de protecţie, creând o reacţie de inflamaţie, la nivelul ţesuturilor cu bariere (precum pielea şi mucoasele) contra unor substanţe care sunt tolerate de toată lumea, în afară de alergicul propriu-zis.

„Cu alte cuvinte, alergia este un exces de zel al imunităţii. Deci, imunitatea nu se exercită aşa cum este la omul normal împotriva unor duşmani cum ar fi virusurile, bacteriile, ciupercile şi celulele tumorale, ci se exercită şi asupra unor substanţe inocente, care practic nu deranjează pe nimeni în afară de aceşti bolnavi alergici”, a declarat, pentru RomaniaTV.net, prof. dr. Bradu Iamandesc, medic primar alergolog.

Cea mai mare parte a populaţiei suferă de alergiile la polen care afectează căile respiratorii, mucoasa bronhiilor, cauzând crize de astm, dar şi mucoasa oculară sau nazală, cauzând rinoconjuctivite. O altă manifestare a alergiilor, mai rar întâlnită, este cea care se manifestă pe piele, prezentând forme de urticarie.

„Alergia aceasta cutanată, mai puţin cunoscută, este evident atunci când bolnavii remarcă faptul că după atingerea cu iarba sau cu florile, pe zona respectivă apar nişte manifestări de urticarie”, spune medicul.

Sunt şi alergii la polen care se manifestă pe tot parcursul anului, numite alergii încrucişate cu substante componente asemănătoare ale unor legume şi fructe.

Înspre vară, de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie şi iulie (şi uneori chiar şi până în septembrie) există marele grup al polenului de graminee care este reprezentat de majoritatea ierburilor. Polenul de artemis şi ambrosia poate provoca manifestări alergice şi în lunile august şi septembrie.

Simptomele alergiilor

„Sunt cele de rinoconjunctivită, şi anume secreţii nazale, salve de strănuturi, secreţii lacrimale (lăcrimare abundentă a ochilor) şi mâncărime – în termeni ştiinţifici, prurit-, care afectează atât mucoasa nazală, cât şi mucoasa conjuctivală, dar care de multe ori este un simptom pe care îl recunoaşte un doctor avizat. Pruritul este cel mai frecvent întâlnită, când alergia este mai severa si se manifesta sub forma unui prurit faringian care merge până în urechi (mâncărime în gât şi în urechi)”, declară doctorul.

Aceste manifestări se pot complica, ducând la apariţia crizelor de astm. Sunt cazuri în care astmul nu se mai manifestă sub forma caracteristică de sufocare însoţită de respiraţie şuierătoare, ci de tuse uscată în crize obositoare, adeseori mergând până la vărsături. Această formă este întâlnită mai ales la copii.

Alergia la polenul de fân, de lucernă este des întâlnită şi are o evoluţie destul de scurtă, de o lună şi jumătate. Această alergie se manifestă foarte violent când cineva se apropie de o căpiţă de fân sau după ce a fost cosit fânul.

„Există polen în mirişte în cantităţi mari şi inhalarea lui, mirosul acela foarte plăcut pentru noi, pentru un alergic la polen poate să producă chiar o criză de astm”, a precizat medicul.

Cum ne tratăm în cazul alergiilor la polen

„Tratamentul se face cu medicamente luate pe cale orală din familia antihistaminicelor, în cazuri foarte severe. De exemplu la astm se poate lua şi cortizon, care se poate administra şi sub formă de injecţii. Cel mai frecvent, tratamentele moderne includ aşa numiţii corticosteroizi inhalatori, adică o medicaţie cortizonică cu administrare locală sub formă de picături nazale, picături oculo conjunctivale, sau sub formă de inhalaţii în bronhii, în cazurile de astm bronşic”, recomandă profesorul Iamandescu.

Tratamentul poate să ducă la dispariţia sau atenuarea acestor manifestări, însă bolnavul nu va fi vindecat definitiv. Aceste manifestări pot dura până la vârsta de 70, 80 de ani.

„Important este că există o metodă prin care se poate vindeca, dacă bolnavul va face timp de cel puţin 3 ani, cu pauze în sezonul cald, un tratament denumit imunoterapia specifică cu alergen. Metoda se aseamănă cu o vaccinare, dar cu o imunizare care se produce în mod progresiv, pornind cu doze foarte mici (de alergen, ci nu de microbi!), care cresc până la un anumit nivel care este suficient să stimuleze imunitatea. Acest tratament reuşeşte, după 3, 4 sau chiar 5 ani să vindece pacientul. Metoda se foloseşte cu extracte alergenice orale şi sub formă de injecţii”, precizează alergologul.

Pentru copii au fost concepute şi doze care se pot administra oral, sublingual, care sunt extrem de comod de administrat, fiind la fel de eficiente precum extractele injectabile.