Doar șapte cinematografe, funcționale în București!

Degradarea progresivă a clădirilor de cinematograf, care sunt parte a patrimoniului cultural al orașului, este un fenomen care ajunge în acest moment la cote alarmante și aduce atingere atât patrimoniului arhitectural bucureștean, spațiului identității moderne a orașului, cât și vieții sociale și educării prin artă a oamenilor, susține Carmen Secăreanu, managerul proiectului „CineBucurești – 100 de ani de modernitate”.

Ea a amintit, în cadrul conferinței „CineBucurești — 100 de ani de modernitate”, susținută miercuri la Palatul Suțu din Capitală, că cinematografele bucureștene, în ciuda unei semnificative dimensiuni socioculturale pe care au deținut-o în perioada de debut a orașului modern, sunt, în prezent, „arhitecturi uitate, spații în care degradarea este severă și afectează în mod negativ calitatea spațiului public și a imaginii orașului”, informează Agerpres.

Carmen Secăreanu a afirmat că în București, din cele 46 de clădiri de cinematograf existente, doar șapte mai sunt funcționale.

„Din totalul de 46 de clădiri de cinematografe existente astăzi în București, numai șapte dintre acestea sunt funcționale/active, patru sunt funcționale, dar închise — una în renovare și trei închise prin legea din 2015 cu măsurile privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente—, 20 au o nouă destinație — club, restaurant, supermarket, studio TV, teatru, alte evenimente — și 15 sunt nefuncționale, în stare avansată de degradare, din care unul singur este în renovare”, a spus Carmen Secăreanu.

Ea a precizat că, potrivit ultimului barometru cultural pentru anul 2016, „în ultimele 12 luni 90% dintre respondenți nu au fost la filarmonică, 88% nu au fost la operă/operetă, 79% nu au fost la bibliotecă pentru a citi o carte, 70% nu au fost la teatru, 62% nu au fost la muzee sau expoziții”.

„Semnificația acestui grad ridicat de nonconsum cultural, care variază în funcție de vârstă, de venituri și rezidență, trebuie pusă în relație cu situația economică precară a publicului, cu diversitatea și calitatea ofertei culturale, cu carențe în sistemul de educație. De 10 ori mai puțini români merg la film astăzi față de 1993. Doar 7,1% din populația României de peste 16 ani merge de cel puțin patru ori la cinema pe an, spre deosebire de cei mai activi cinefili europeni, francezii. Sub noi mai sunt foarte puține țări”, a subliniat managerul de proiect.

Carmen Secăreanu a arătat că proiectul „CineBucurești — 100 de ani de modernitate” aduce în atenția opiniei publice „lectura originală a modernității urbane bucureștene prin intermediul cinematografului considerat în context istoric local și occidental”.

Criticul de film Dana Duma, directoarea revistei „Film”, a fost de părere că proiectul „CineBucurești — 100 de ani de modernitate” este unul „de importanță strategică pentru viața culturală bucureșteană, un proiect care pune degetul pe rana probabil cea mai dureroasă a cinematografiei autohtone în momentul acesta — absența, degradarea, abandonarea sălilor de film”.