Medicii propun meniu mediteranean pentru militari

Comandantul Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, Doina Baltaru, împreună cu câțiva dintre colegii săi medici, propun schimbarea regimului alimentar al militarilor și introducerea unei diete mediteraneene, pentru reducerea riscului cardiovascular, aflat în continuă creștere, potrivit unor statistici.

Doina Baltaru a declarat, vineri, la o conferință pe teme medicale în mediul militar, că va propune ca acest regim alimentar mediteranean să fie introdus mai întâi în zona de acoperire a unității medicale pe care o conduce, în județele Regiunii Nord-Vest, iar dacă rezultatele vor fi pozitive, să fie extins la nivelul întregii armate, informează Agerpres.

„Este o problemă generală de sănătate globală, sindromul metabolic sau componente ale acestuia, la început suprapondere, dislipidemie și apoi apare întregul tablou al sindromului metabolic. Aceste patologii predispun la boli cardiovasculare și mortalitate la vârstă tânără. Și cel puțin în mediul militar, unde există această activitate profilactică, respectiv controlul anual, putem lua niște măsuri care să reducă prevalența acestei afecțiuni și una dintre ele ar fi modificarea modului de hrănire al trupelor și apropierea a ceea ce mănâncă la popotă, la gustare și la prânz, de o dietă mediteraneană, sigur, cu ce avem în România ca alimente. Urmează să discutăm cu factorii de decizie locali, să încercăm un exercițiu în aria noastră de responsabilitate și să vedem care este eficiența acestui tip de alimentație”, a explicat Doina Baltaru.

Ea a afirmat că modul de alimentație trebuie dublat însă și de o activitate fizică adecvată, pentru a corecta modificările care apar în sindromul metabolic și pentru a reduce riscul cardiovascular.

Medicul a mai spus că ar trebui evitate mâncărurile din carne tocată, care să fie înlocuite cu carne de pește sau de pui.

„S-ar putea înlocui tocăturile, chiftelele cu alt tip de carne — carne de pui, carne de pește, mai multe legume și mai puține ouă în alimentație. Acum se folosesc alimente bogate în calorii și care nu întotdeauna sunt foarte sănătoase. Dar încercăm să schimbăm modul de gândire. Încercăm să vedem dacă se acceptă modificarea meniurilor de la popotă. Dacă este un succes în regiunea noastră și dacă reușim să oferim niște soluții pentru a se încadra în bugetul alocat, poate va fi luat în considerare la nivel de Armată”, a afirmat Doina Baltaru.

Potrivit acesteia, deși la recrutarea în Armata Română se face o selecție foarte strictă, nefiind acceptați supraponderalii, militarii se îmbolnăvesc ulterior, din cauza stilului de viață nesănătos.

„Poate că stresul specific activității militare, faptul că trebuie să fii oricând pregătit să fii chemat la unitate, să pleci în misiune, poate contribui suplimentar. Dar este o problemă generală de sănătate și avem tot mai multă populație tânără. Cel puțin la recrutare în România este o selecție foarte dură și nu sunt acceptate persoane cu exces ponderal, dar, ulterior, stilul lor de viață nefiind tocmai adecvat, apar astfel de schimbări în greutate și ulterior și modificări biochimice, metabolice, care au influență asupra riscului de mortalitate cardio-vasculară”, a mai explicat comandantul Spitalului Militar Cluj.

Demersurile sale au fost susținute și de un studiu realizat de medicul militar Mihail Florea, pe un eșantion reprezentativ de 920 de militari, studiu potrivit căruia problemele de sănătate sunt în creștere.

„Hipertensiunea arterială este prezentă la aproape 21% dintre cei chestionați și, o surpriză, hipertensiunea normal-înaltă are o pondere de 28%. Ce este iar surprinzător e că tensiunea arterială normal-înaltă este prezentă la grupa tânără de vârstă, decada 20-29 de ani. Colesterolul, valori peste 200, au 58,5% din membrii lotului, trigliceridele, prezente la 42%. Sunt mulți fumători, mai ales tineri, 38%, iar supraponderea este prezentă la 47%. Eu am gândit și stresul ca factor de risc cardiovascular specific pentru populația militară, mai ales pentru cei care au fost prezenți în misiuni internaționale. 47% au spus că au perceput un stres crescut, mediu 42%”, a spus Mihail Florea.