Legea prevenției, criticată dur
Legea prevenției este o formă fără fond, deoarece ea nu mai conține prevenire pentru nicio contravenție, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de specialitate.
„Legea prevenției a fost propusă de noi (CNIPMMR — n.r.) în programul de guvernare din toamna anului trecut. Este una din legile fanion ale actualei coaliții de guvernare și în acest moment este la promulgare la președinte. Legea prevedea, în forma inițială, ca înainte de sancționarea unei contravenții să se facă un plan de remediere ca parte de prevenție înaintea unei măsuri punitive. Surpriză! În Camera Deputaților, această lege a fost modificată în sensul în care toate contravențiile pe care le-am identificat eu, în scurta perioadă cât am fost ministru, și echipa ministrului Alexandru Petrescu (fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, n.r), au fost toate eliminate, stabilindu-se ca aceste contravenții să fie incluse, ulterior, într-o Hotărâre de Guvern, în 15 zile de la promulgarea legii”, a spus Florin Jianu, informează Agerpres.
Acesta a precizat că, practic, în acest moment, Legea prevenției este o „formă fără fond” pentru că actul normativ nu mai conține prevenție pentru nicio contravenție. În proiectul de lege trimis Parlamentului erau prevăzute 105 acte normative, cu un număr de aproximativ 450 de contravenții, pentru care legea prevenirii urma să se aplice.
„Prin eliminarea menționării contravențiilor și a actelor normative prin care au fost stabilite, pentru care este obligatorie aplicarea principiilor prevenirii, practic legea a fost golită de conținut”, a precizat președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Româna.
Potrivit CNIPMMR, în forma adoptată, Guvernul va stabili prin hotărâre contravențiile cărora li se va aplica legea. Acest lucru înseamnă că vor face obiectul legii contravențiile stabilite prin alte hotărâri de guvern sau ordine ale miniștrilor ori conducătorilor diferitelor autorități publice centrale, fiind sub semnul întrebării dacă poate fi modificat regimul juridic al unei contravenții stabilite prin lege, de către o hotărâre de guvern care nu poate modifica legislația primară — lege, ordonanță de urgență sau ordonanță.