Doar 15 kilometri de autostradă, în 2017!

Evoluţia sectorului transporturi în 2017 s-a încadrat în trendul anilor trecuţi, cu foarte puţini kilometri de autostradă inauguraţi – 15,4 kilometri, cu schimbări de miniştri la „cârma” ministerului de resort, cu demiteri în mai multe sectoare şi cu o legislaţie care permite în continuare contestarea licitaţiilor şi, în consecinţă, întârzieri excesiv de mari în realizarea proiectelor de infrastructură.

Anul 2017 l-a găsit în fruntea Ministerului Transporturilor pe Răzvan Cuc, care, pe parcursul mandatului său de niciun an, a fost des criticat şi acuzat, atât de Opoziţie, cât şi de mediul de afaceri, că este un ministru slab. Chiar şi premierul Mihai Tudose, la un moment dat, i-a atras atenţia lui Răzvan Cuc asupra pierderilor înregistrate de compania TAROM şi i-a cerut explicaţii acestuia pe tema lipsei de control din partea reprezentanţilor ministerului privind şantierele de construcţie a autostrăzilor, informeaza Agerpres.

De asemenea, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR), Alexandru Cumpănaşu, afirma, la finele lunii august, că i-a transmis premierului Mihai Tudose nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, solicitând un grup de lucru pentru modificarea unui ordin al ministrului Transporturilor, respectiv ordinul nr. 600/2017, care blochează „foarte mult” lucrările de infrastructură.

Pe 12 octombrie, Răzvan Cuc a anunţat că şi-a depus demisia şi a fost înlocuit cu Felix Stroe. Acesta s-a remarcat foarte repede prin demiterea, la scurt timp după ce a fost numit, a şefului Gării de Nord, Mihai Cândea, şi a directorul Regionalei CF Bucureşti, Laurenţiu Maraloi. Cei doi au fost schimbaţi din funcţii după ce ministrul Transporturilor s-a declarat nemulţumit de modul de administrare şi de întreţinere a Gării de Nord.

Puţin peste 15 kilometri de autostradă daţi în folosinţă, aproape 9 km recepţionaţi şi alţi aproape 54 de km construiţi, cu promisiuni că 2018 vine cu un „vârf” de autostrăzi.

În 2017, deşi în execuţie s-au aflat mai multe tronsoane de autostradă, neconformităţile constatate pe mai multe loturi au făcut imposibilă recepţionarea lor în acest an. Este vorba despre lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, care înregistrează un stadiu fizic de 79,59%, lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva (71,30% stadiu de execuţie), lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda (99%) şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, unde stadiul fizic al execuţiei este de 95%.

Acest lucru a fost determinat de noua legislaţie în domeniul recepţionării lucrărilor de construcţie ce a provocat reacţii vehemente din partea unor constructori, care consideră că prevederile în cauză îi dezavantajează.

Potrivit HG 343/ 2017, darea în exploatare a construcţiilor este posibilă doar după recepţia la terminarea lucrărilor, care poate avea loc numai după finalizarea totală a lucrărilor. Acest act normativ a modificat drastic prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea recepţionării unor lucrări nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum şi preluarea doar a unor părţi din construcţie, pentru darea lor în exploatare. Legislaţia a fost modificată în 2017 tocmai pentru a nu se mai ajunge în situaţii precum cea de pe lotul 3 al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, care a fost închis la scurt timp după darea în exploatare, din cauza unor deficienţe grave de calitate care au dus la apariţia unor fenomene severe de instabilitate.

În acest context, în luna martie 2017, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recepţionat şi a dat în folosinţă 15,4 km de autostradă pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, deşi în noiembrie a mai recepţionat încă 8,7 kilometri de autostradă, pentru sectorul Gilău – Nădăşelu, însă acest sector va fi deschis circulaţiei doar anul viitor, după finalizarea lucrărilor începute tot în 2017 la podul care va traversa Someşul Mic, în continuarea A3, spre Câmpia Turzii.

De asemenea, directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă, susţine că anul acesta au mai fost efectiv construiţi alţi 53,58 kilometri de autostradă, care vor fi recepţionaţi în 2018. Cu ceea ce se mai află în construcţie, el susţine că în 2018 va aduce un „vârf” de peste 156 de kilometri de autostrăzi ce vor fi recepţionaţi.

Din decembrie 2015, cei 15,4 kilometri ai autostrăzii Lugoj-Deva au reprezentat practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă şi a făcut ca numărul de kilometri de şosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748.

În plus, CNAIR a scos în 2017 la licitaţie proiecte de circa 4 miliarde de euro, valoare fără precedent în ultimii 27 de ani, afirmă reprezentanţii companiei, printre cele mai importante proiecte de infrastructură lansate anul acesta în SEAP fiind autostrada Sibiu-Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European.

Cu o valoare însumată de aproape 2,6 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro), ofertele pentru loturile 1 şi 5 se află acum în perioada de evaluare, iar anul viitor cele două obiective urmează să intre în faza de proiectare şi execuţie. CNAIR SA are în pregătire pentru lansarea în licitaţie publică şi documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia loturilor 2, 3 şi 4 ale acestei autostrăzi, de o importanţă majoră pentru economia României. Cu un cost estimat de 3,3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti va completa Coridorul Pan-European, care tranzitează România.

Un alt proiect important este noua Autostradă de Centură a Capitalei, care va intra anul viitor în faza de proiectare, iar pentru proiectarea şi execuţia celor aproximativ 60 de kilometri ai autostrăzii Suplacu de Barcău – Borş contractele au fost de asemenea lansate în licitaţie publică. Construcţia celor trei loturi, cu o valoare însumată de aproximativ 991 milioane de lei (circa 220 milioane de euro), poate începe anul viitor, după semnarea contractului şi după parcurgerea perioadei de proiectare. Segmentul Suplacu de Barcău – Borş face parte din Autostrada Transilvania şi urmează să asigure legătura dintre Vestul României şi Ungaria, prin Vama Borş.

CNAIR a mai scos la licitaţie anul acesta proiectarea şi execuţia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova- Piteşti, cu o lungime totală de 121 km şi o valoare însumată de aproximativ 3,76 de miliarde de lei (circa 820 milioane de euro), dar şi proiectul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, pentru care se aşteaptă deja desemnarea unui antreprenor.

Tot anul acesta a fost lansată licitaţia pentru Varianta de Ocolire a municipiului Bacău, cu o valoare de 774 de milioane de lei (aproximativ 160 milioane de euro), proiect a cărei construcţie ar putea fi reluată anul viitor.

Printre obiectivele de infrastructură pentru care CNAIR SA a scos la licitaţie anul acesta contracte de proiectare şi execuţie se mai află Varianta de Ocolire Timişoara Sud, lărgirea la 4 benzi a DN7 (Bâldana – Titu) şi Varianta de Ocolire a Municipiului Bârlad. Valoarea totală a acestor proiecte, care anul viitor vor intra în faza de proiectare şi de execuţie, după caz, atinge 740 milioane lei (aproximativ 160 milioane euro).

La aceste proiecte se adaugă alte obiective de investiţii importante lansate în licitaţie publică anul acesta, printre care modernizarea Centurii Capitalei pe sectorul DN 2 – A2 şi construcţia pasajelor de la Mogoşoaia, Berceni şi Olteniţa.

Tot în acest an, CNAIR a lansat licitaţii publice pentru elaborarea unor studii de fezabilitate şi proiecte tehnice destinate construcţiei drumurilor de mare viteză Focşani – Bacău, Ploieşti – Buzău, Bacău – Paşcani şi Buzău – Focşani şi drumului de legătură între A3 (Autostrada Bucureşti-Ploieşti) şi Aeroportul Henri Coandă.