Tranzacțiile cu terenuri au „explodat” în 2017

Valoarea totală a tranzacţiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare (exceptând segmentul industrial) a crescut semnificativ în 2017 faţă de 2016, depăşind pragul de 350 milioane euro la nivel naţional, aproximativ 70% din această valoare revenind Capitalei, unde tranzacţiile cu terenuri pentru dezvoltări rezidenţiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investiţional, conform unui studiu de specialitate, remis miercuri Agerpres.

Dinamismul sectorului rezidenţial în ceea ce priveşte achiziţia de terenuri a venit ca urmare a capacităţii pieţei de a absorbi, atât proiecte mici, cât şi proiecte de peste 1.000 de apartamente, în condiţiile în care, conform sondajelor efectuate de Comisia Europeană, dorinţa de a cumpăra o locuinţă a fost la cel mai crescut nivel post-criză. Conform studiului realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers International, cele mai active zone au fost în centrul şi nordul Capitalei – Bulevardul Expoziţiei, Bucureştii Noi şi zona Băneasa-DN1-Jandarmeriei, datorită viitorului pol de birouri din zona Expoziţiei, dar şi zonele Floreasca – Barbu Văcărescu, Aviaţiei şi Pipera.

„Piaţa de terenuri traversează cea mai bună perioadă din ultimii 10 ani. Cererea s-a diversificat în decursul anului 2017 din punct de vedere al zonelor de interes şi al sectoarelor imobiliare care au nevoie de suprafeţe pentru noi dezvoltări. Mai mult, investitori noi şi-au făcut intrarea pe această piaţă, atraşi de randamentele superioare oferite de dezvoltarea imobiliară în piaţa locală comparativ cu alte pieţe sau sectoare economice. În Capitală, segmentului rezidenţial i-a revenit mai mult de jumătate din valoarea tranzacţiilor cu terenuri, care au crescut mai ales în valoare, restul fiind preluat aproximativ egal de segmentele de retail şi birouri’, a precizat Sînziana Oprea, director la Colliers International Romania.

În ceea ce priveşte interesul acordat achiziţiilor de terenuri pentru sectorul de retail, acesta a fost mult mai bine reprezentat la nivel de ţară decât în Bucureşti. Cererea a venit în egală măsură din partea dezvoltatorilor şi a retailerilor şi a vizat toate oraşele cu deficit de spaţii moderne de retail, inclusiv cele cu o populaţie sub 100.000 de locuitori.