Subtipurile de anxietate
Dincolo de anxietatea generală, ce implică tendinţa de a-ţi face griji tot timpul şi de a fi mereu agitat şi tensionat, diagnosticul poate fi mai greu de stabilit atunci când individul se confruntă cu unul dintre cele 4 subtipuri, ce prezintă numai o anumită latura a anxietăţii generalizate.
Tensiunea este unul dintre cele patru subtipuri ale anxietăţii, definit prin iritabilitate. Indivizii care suferă de acest tip de anxietate sunt extrem de sensibili şi pot fi uşor copleşiţi de anumite situaţii. Anxietatea face în acest caz ca sistemul nervos să devină hipersensibil la stimuli.
Excitaţia anxioasă duce la simptome precum incapacitatea individului de a se concentra şi a-şi controla gândurile, funcţia cognitivă fiind semnificativ afectată. Printre simptomele fizice ale acestui tip de anxietate se numără bătăile accelerate ale inimii, transpiraţie excesiva şi senzaţia constantă că te afli într-o situaţie extrem de stresantă. Specialiştii arată că pacienţii care suferă de excitaţie anxioasă simt adesea că îşi pierd, pur şi simplu, minţile.
Melancolia este o altă latură a anxietăţii care se manifestă prin dificultăţi în a funcţiona într-un cadru social. Interacţiunile cu cei din jur sunt o sursă de stres, ceea ce duce la o izolare a individului.
Anhedoia are ca principal simptom incapacitatea de a simţi plăcere. Acest tip de depresie este cel mai adesea trecut cu vederea, întrucât individul este capabil să funcţioneze destul de bine în situaţii stresante din viaţa de zi cu zi. Cei care suferă de ahedonie nu sunt copleşiţi de stres, însă de cele mai multe ori raportează un soi de amorţeală generală, care le afectează şi capacitatea de a resimţi plăcerea sau bucuria. Fie că este vorba despre un preparat delicios, un act sexual sau o interacţiune cu cineva drag, individul care suferă de ahedonie nu va răspunde în mod firesc la astfel de stimuli care generează plăcere.