Taxa clawback, „ștafeta” guvernelor din ultimii 8 ani

În ultimul trimestru al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 23,45%, mai mare cu aproximativ 4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trei al aceluiaşi an, când a fost calculată la 19,42%.

În perioada 2013 – 2017 taxa clawback a fost în continuă creștere și prin plata acesteia, industria producătoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacienților români de peste 7 miliarde de lei, mai mult decât bugetul alocat medicamentelor într-un an.

,,Niciunul dintre guvernanții din ultimii 8 ani nu a acordat atenție acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deși în nenumărate rânduri au fost aduse argumente și propuse soluții care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate. Taxa clawback este una dintre problemele rămase nerezolvate, predate de un guvern către altul. Avem însă încredere că noul guvern va acorda o atenție sporită crizei de medicamente cu care se confruntă pacienții români și că vor ține cont și de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare.

În toți acești ani, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură temporară de control bugetar într-o măsură care acționează împotriva pacienților. Anul trecut, mai mult decât oricând, au fost vizibile consecințele pe care le poate avea o astfel de măsură asupra accesului pacienților la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativă terapeutică în piață.

ARPIM a propus o serie de soluții pe termen scurt și mediu care vizează două dintre marile probleme ale taxei clawback: impredictibilitatea și lipsa de transparență a mecanismului de calcul, dar și bugetul alocat medicamentelor, utilizat pentru calculul taxei clawback, care a rămas la nivelul stabilit în anul 2012. Printre soluții se numără eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multă predictibilitate, dar și creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior.

Sistemul de sănătate românesc are nevoie de soluții care să trateze cauza problemelor, nu doar simptomele și implementarea unui mecanism predictibil și transparent pentru calcului taxei clawback reprezintă una dintre soluții”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea de a lucra alături de noul Guvern pentru a găsi de urgență cele mai bune soluții pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate.

 Despre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)-www.arpim.ro-este organizația care susține obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a le oferi pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți. Principalul obiectiv al Asociației este creșterea accesului pacienților la medicamente, ameliorarea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor.

ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA)-www.efpia.com-organizația europeană care reunește cele mai importante companii farmaceutice internaționale, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunității științifice internaționale.

Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Shire, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.