Pateurile de post, un pericol pentru sănătate

Infocons a realizat un studiu comparativ cu privire la evoluția produselor tip pate vegetal/pastă vegetală, pe baza studiilor din 2011, 2015, 2016 și 2018.

Din punct de vedere al aditivilor alimentari, aceștia au fost în mod constant prezenți într-o cantitate considerabilă în produsele studiate.

Mai mult de 50% din produsele studiate au prezentat 7 sau mai mulți aditivi pe perioada studiilor din 2015, 2016 și 2018. Singura excepție a fost studiul din 2011, unde procentajul a fost de 25%.

6 E-uri aveau în medie produsele în studiul din 2011, iar această cifră a crescut până la 7 în 2015 și chiar 10 în 2016. Abia pentru studiul din 2018, aceasta a coborât la 8 aditivi în medie pentru produsele studiate.

 15 –  Cel mai mare număr de aditivi alimentari într-un singur produs, regăsit în studiul din 2016.

0 – Patru produse nu au avut nici un aditiv alimentar în componența lor, 2 dintre ele fiind studiate în 2011, și celelalte 2 în 2015.

Cei mai des întâlniți aditivi alimentari au fost următorii:

• 76,62% este procentajul produselor în care a fost găsit caragenanul (E407);
• 74,02% este procentajul produselor în care au fost găsiți polifosfați (E452);
• 67,53%este procentajul produselor în care a fost găsit monoglutamatul de sodiu (E621);
• 50,64% este procentajul produselor în care a fost găsitascorbatul de sodiu (E301);
• 49,35% este procentajul produselor în care a fost găsitcarmin (E120).

28 – cele mai multe tipuri diferite de aditivi, găsiți în produsele din studiul pe 2016. Acestea au scăzut cu 35,72%, în studiul din 2018.

Din punct de vedere al valorii energetice:

Cel mai mare aport energetic a fost identificat în studiile din 2011, 2016 și 2018, unde valoarea maximă a atins 286 kcal/100g. Aceasta a scăzut doar în studiul din 2015 – 270 kcal/100g.

La polul opus, cel mai mic aport caloric a fost identificat în studiul din2015, unde valoarea minimă a atins 130 kcal/100g. Aceasta a crescut până la 167,3 kcal/100g în 2016, suferind apoi o ușoară scădere până la 167 kcal/100g în 2018.

Din punct de vedere al nutrienților:

13,3g este valoarea maximă a proteinelor găsite într-un singur produs, în studiul din 2011. Aceasta se află într-un trend descendent, coborând până la 11g în studiul din 2015, 10,9g în studiul din 2016și 7g în studiul din 2018.

0,4g este valoarea minimă a proteinelor găsite într-un singur produs, în studiul din2016. Aceasta a crescut până la 2g în studiul din 2018, revenind astfel la valoarea avută și în studiul din 2015.

10,2g este cantitatea maximă de glucide găsite într-un singur produs, în studiul din2011. Aceasta a urmat un trend descendent, coborând până la 8,8g în 2015, respectiv 7,1g în 2016. În 2018 se află din nou în urcare, ajungând la 8g.

 1g este cantitatea minimă de glucide găsite într-un singur produs, în studiul din2016. Aceasta a crescut până la 3,3g în 2018, după ce coborâse de la 2,1g în 2011, respectiv 3,6g în 2015.

52.69% din produsele studiate nu prezintă zaharuri în componența lor. De altfel, nivelul acestora este redus, nedepășind mai mult de 2g/100g.

Din punct de vedere al grasimilor :

28,9g este cantitatea maximă de grăsimi găsite în produse (contând pentru aproape 25% din cantitatea produsului) care au făcut parte din studiile din 2011, 2016 și 2018. Singurul studiu în care aceasta a oscilat este cel din 2015, unde a suferit o ușoară scădere, până la 27,3g.

13,6g este cantitatea minimă de grăsimi găsite în produse care au făcut parte din studiile din 2016 și 2018. Remarcăm un trend descendent, valorile minime anterioare fiind 15,3g în 2011, respectiv 14,5g în 2015.

2.57g este media acizilor grași saturați prezenți în produsele studiate în ultimul studiu, cel din 2018. Remarcăm o fluctuație la acest capitol, media fiind acum pe o pantă ascendentă, de la 2,41g în 2016. Vârful acestei statistici a fost atins în 2015, cu 3,2g, iar în 2011, media a fost de 2,95g. 

Un singur produs a depășit 4g/100g de acizi grași saturați, ajungând chiar la 8.1g, în studiul din 2015. 

Numai 15,05% din produsele studiate au în componența lor fibre. Acestea se regăsesc însă în cantități reduse, sub 2g. Mai mult, în studiul din2011, nu am identificat niciun produs care să conțină fibre, iar în2016, din cele 21 de produse studiate, unul singur a avut fibre în componența sa.

1.89g este valoarea maximă de sodiu dintr-un produs (echivalentul a aproape 40% din cantitatea zilnică de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății), atinsă în studiile din 2018 și 2016. Remarcăm trendul ascendent al cantității de sodiu folosite, valorile maxime anterioare fiind 1,4g în 2015, respectiv 0,65g – în 2011.

0.46g este valoarea minimă de sodiu dintr-un produs, regăsită în studiul din2011. Aceasta suferă o ușoară ascensiune, până la1g în 2015, coborând apoi la 0.51g în 2016 și 2018.

“Suntem cetățeni europeni și avem drepturi! Din păcate, calitatea produselor agro alimentare și nu numai, nu se ridică la standardele din vestul Europei, ceea ce se vede și în starea de sănătate. Sper ca fiecare dintre noi să aibă real o9atitudine ! și să sancționăm produsele care sunt slabe calitativ.”

Sorin Mierlea – Presedinte InfoCons