Ciprian Pahonțu, la ora bilanțului: Romsilva a depășit toți indicatorii de performanță!
Cotidianul online Cronica Română publică un amplu interviu cu directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu. Pahonțu vorbește, printre altele, despre situația economică a Romsilva, despre măsurile întreprinse în direcția îmbunătățirii transparenței și imaginii Regiei, despre principalele realizări ale mandatului său, despre cantitatea de lemn recoltată în 2017, despre reducerea semnificativă a recoltărilor ilegale de lemn, despre programul perdelelor forestiere, despre pădurile virgine, dar și despre relația, în unele cazuri tensionată, cu unele ONG-uri de mediu.
Domnule director general, Ciprian Pahonțu, cum arată în cifre, situația economică a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva la finele anului 2017? În ce măsură au fost atinși/depășiți indicatorii de performanță stabiliți pentru anul trecut? Care sunt principalele priorități ale Romsilva pentru anul 2018?
Am reușit să atingem și chiar să depășim toți indicatorii de performanță, creșteri importante fiind înregistrate la venituri, cifră de afaceri și profit, la cel din urmă marcând o creștere puternică. Însă sunt și alți indicatori cu care ne mândrim, întrucât arată că ne îndeplinim cu succes obiectul de activitate, adică administrarea pădurilor de stat. Anul trecut am plantat aproximativ 35 de milioane de puieți forestieri. Nu mai există o entitate în România care să fi plantat atât de mult. La programul de regenerare a pădurilor, aveam planificate lucrări pe 14.252 de hectare, iar la finalul anului am reușit să regenerăm 15.984 de hectare, cu o investiție de peste 133 de milioane de lei. Ca manager, am reușit să optimizez mult costurile, să eficientizez activitatea Romsilva, însă nu aș fi reușit această performanță fără implicarea și munca celor peste 16.000 de colegi, cărora le mulțumesc pe această cale.
În acest an, ne menținem proiectele benefice și investițiile, pentru că acestea sunt pe termen mediu și lung. Unele proiecte sunt în derulare, altele le vom iniția în acest an, vom continua investițiile care asigură eficiență și productivitate a muncii.
Ați vorbit, în urmă cu un an și nouă luni, la începutul mandatului de director general despre performanță, transparență și nu în ultimul rând despre îmbunătățirea imaginii Romsilva. În ce măsură ați reușit acest lucru?
După cum v-am spus, am reușit să optimizăm și să eficientizăm activitatea Romsilva, sunt indicatori care demonstrează acest lucru, precum productivitatea muncii, marja profitului sau cheltuielile raportate la venituri. Investim mult în mecanizare și în obiective care ne ajută să îmbunătățim, pe termen mediu și lung, acești indicatori. Avem un dialog permanent cu partenerii comerciali, cu firmele care activează pe piața lemnului. De asemenea, facem eforturi pentru a spori veniturile și profitul din celelalte activități, precum fructele de pădure, păstrăvării, fazanerii, activitatea cinegetică sau turism.
În același timp, am sporit gradul de transparență, pe pagina de internet a insituției se regăsesc numeroase informații despre activitatea Romsilva, licitațiile sunt cât se poate de transparente, răspunsurile la solicitările de informații publice sunt oferite cât se poate de rapid, nu avem nimic de ascuns.
În ceea ce privește imaginea Romsilva, dar și a sectorului silvic în general, avem mult de recuperat și asta nu se poate face peste noapte. Ani de zile, unele organizații au prezentat numai ”defrișări” și întreg sectorul silvic a fost puternic afectat. Sunt multe persoane care au impresia că nu mai avem păduri în România, când realitatea este cu totul alta. Suprafața fondului forestier a crescut în România, în ultimii 28 de ani, cu aproape 200.000 de hectare. Numai anul trecut, Romsilva a plantat peste 35 de milioane de puieți forestieri, în condițiile în care administrăm mai puțin din jumătate din pădurile țării. Acum prezentăm realitatea, cu bune și rele, dar este un efort pe termen mediu și lung. Am pătruns în social media, prezentăm publicului numeroase lucruri din activitatea colegilor noștri de la direcțiile silvice sau de la cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de noi, de la împăduriri și regenerări, educație forestieră, paza pădurilor, hrănirea animalelor sălbatice, repopulări, până la monitorizarea faunei sau obiectivele din parcurile naționale și naturale.
Care sunt principalele realizări ale mandatului dumneavoastră de până acum? Care au fost principale schimbări aduse în privința managementului Regiei pe perioada mandatului dvs?
În primul rând, ne-am concentrat pe eficientizarea activităților Romsilva, să sporim productivitatea, să investim în resursa umană, în informatizare și în utilaje performante. Toate aceste investiții vor aduce și mai multe beneficii pe viitor, întrucât vor aduc schimbări pe termen mediu și lung. Ne vom concentra, în viitor, să sporim investițiile în aceste domenii; derulăm proiecte ce se întind pe mai mulți ani.
Avem în plan și construirea unei pepiniere moderne, la cele mai înalte standarde internaționale, care va furniza o mare parte din puieții forestieri necesari acțiunilor de împădurire.
Am reușit să îmbunătățim dialogul cu partenerii comerciali, lucru foarte important pentru orice companie, licitațiile sunt transparente.
În urma deblocării procedurilor de expropriere a terenurilor pentru perdelele forestiere de protecție, suntem pe drumul cel bun și estimăm că pe termen mediu, pe măsură ce primim terenurile necesare, să realizăm în jur de 590 de hectare de perdele forestiere, adică în jur de 200 de kilometri pe autostrăzi și drumuri naționale cu risc de înzăpezire iarna.
Dacă ne referim la pădurile proprietate publică a statului despre ce cantitate de lemn recoltat vorbim în 2017? Și, în altă ordine de idei, cât se mai taie, domnule Pahonțu, la ora actuală din pădurile administrate de RNP-Rosmilva? Și mă refer aici la cuantumul recoltărilor ilegale de lemn…
Am reușit să ne realizăm aproape integral planificarea anuală la acest capitol, având cel mai bun procentaj din ultimii cinci ani. Romsilva a recoltat din pădurile de stat aproximativ 9,5 milioane de metri cubi, mai puțin de un procent din volumul de lemn existent în pădurile administrate, prin vânzarea dreptului de exploatare, prin licitații publice transparente, prin prestatori sau în regie proprie. Trebuie să spun că în pădure este un ciclu permanent, se exploatează unii arbori bătrâni, care își pierd eficiența, iar în loc se plantează puieți, formând păduri tinere, care stochează eficient dioxidul de carbon și eliberează mai mult oxigen.
Cât privește tăierile ilegale, aici am reușit să menținem, cu mari eforturi, un nivel scăzut al volumului în ultimii doi ani, după o scădere semnificativă în ultimii ani. După cum spuneam, în pădurile de stat se exploatează legal aproximativ 9,5 milioane de metri cubi, iar în ultimii doi ani am avut în jur de 47.000 de metri cubi tăieri ilegale, adică în jur de 0,48% tăieri ilegale raportat la cele legale.
Ce măsuri a întreprins, în ultimul an, Romsilva pentru a reduce ilegalitățile produse în pădurile României? Putem vorbi de o reducere semnificativă a recoltărilor ilegale de lemn în perioada mandatului dumneavoastră?
Da, s-au redus substanțial tăierile ilegale. Am reușit o reducere de peste 20% a tăierilor ilegale în anul 2016, anul trecut ele se mențin la același nivel scăzut, undeva în jur de 47.000 de metri cubi. A fost și este un efort mare, colegii noștri au făcut anul trecut, cumulat, peste 90.000 de controale, unele împreună cu polițiștii, au constatat peste 1.500 de infracțiuni și peste 12.000 de contravenții silvice, au aplicat amenzi de peste 26 de milioane de lei. Din păcate, s-a dublat numărul agresiunilor asupra colegilor noștri, numai anul trecut 40 dintre ei fiind agresați de hoții de lemne sau braconieri, unele cazuri fiind foarte grave, cu răni grave, chiar împușcați de infractori.
Programul perdelelor forestiere reprezintă o altă prioritate pentru RNP-Romsilva. Care au fost măsurile întreprinse de Romsilva, la acest capitol, în anul 2017? Ce vă propuneți pentru anul în curs?
Înființarea perdelelor forestiere de protecție reprezintă o prioritate pentru Romsilva, existând o strânsă colaborare cu Ministerul Apelor și Pădurilor, care gestionează la nivel național acest program. Din păcate, în anii trecuți a existat un blocaj în privința exproprierilor, între timp un grup de lucru a găsit soluțiile, iar Ministerul Apelor și Pădurilor a accelerat acest program de importanță națională. În momentul de față, există proiecte și studii de fezabilitate pentru 594 de hectare pentru autostrăzile și drumurile naționale cele mai expuse la înzăpeziri, cu o lungime totală de aproape 200 de kilometri. În primăvara aceasta plantăm peste 8 hectare în județul Călărași, pe terenuri care aparțin deja statului, există deja un proiect pentru exproprierea a 77 de hectare și estimăm că în acest an, în campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă vom planta cel puțin 100 de hectare. Romsilva are capacitatea tehnică, puieții forestieri, bugetul este alocat, în momentul când se reușește exproprierea terenurilor, le și împădurim.
Studiile de specialitate au arătat că România este țara cu cele multe păduri virgine din Europa. Câte au fost identificate la nivel național și care este stadiul includerii acestora în catalogul pădurilor virgine? Cum stă România la acest capitol în comparație cu alte state europene?
Avem numeroase păduri valoroase, mai multe ca alte țări europene, în mod cert. Totul este reglementat foarte bine prin legislație. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare, pădurile statului, mai puțin de jumătate din pădurile țării. Am reușit anul trecut să introducem peste 24.000 de hectare de păduri valoroase de fag în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, care sunt protejate acum. Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850 de mii de hectare, din acestea în jur de 175 de mii de hectare fiind în zone protejate. În privința pădurilor virgine, până acum, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost înscrise în jur de 20.000 de hectare, din acestea peste 17.000 de hectare, adică 84%, fac parte din pădurile de stat, administrate de Romsilva. Acest procentaj arată angajamentul Romsilva și modul în care suntem implicați, în mod real, în identificarea și protejarea acestor păduri valoroase, cu care ne mândrim. Specialiștii noștri verifică permanent dacă pădurile administrate respectă criteriile de înscriere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, iar dacă le respectă, demarăm imediat procesul de introducere a acestora în catalog.
Putem vorbi și astăzi, la începutul lui 2018, de lipsa unei coerențe legislative privind legislația subsecventă Codului Silvic? Cât de receptive sunt autoritățile la problemele pe care le semnalați?
Romsilva este administratorul pădurilor statului, nu are drept de inițiativă legislativă. Evident, ca și alte entități, publice sau private, implicate în domeniul silvic, dacă ne lovim de o problemă, sesizăm autoritățile. Există un dialog permanent al sectorului silvic și forestier cu autoritățile și se încearcă, dacă există disfuncționalități, remedierea acestora.
Își va schimba Romsilva strategia în fața valului de atacuri/diversiuni ale unor ONG-uri de mediu, gen Agent Green sau Greenpeace, al căror unic scop este, se pare, decredibilizarea Regiei pe care o conduceți? Mai poate fi identificată o soluție de compromis între cele două părți în urma căreia să primeze, cu adevărat, gestionarea/protejarea pădurilor proprietate publică a statului?
Sunt multe organizații neguvernamentale, cu care dialogăm și cooperăm. Unele organizații se implică în acțiuni de împăduriri și noi le sprijinim, oferindu-le anual și în mod gratuit un milion de puieți forestieri, asigurându-le asistență tehnică și logistică. Alte organizații se implică în Educația Forestieră sau în problemele sociale și le sprijinim și pe acestea, în demersurile lor, cu lemne de foc pentru populație, de exemplu. Sunt organizații puternice, care se implică puternic în identificarea și protejarea pădurilor virgine, se implică în protejarea faunei, au programe mari și solide în acest sens, iar Romsilva le acordă sprijinul când este solicitat.
Evident, avem și experiențe mai puțin fericite în relația cu organizațiile neguvernamentale de mediu, cu care dialogul a eșuat din cauza mai multor factori, precum: divergența de opinii, lipsa de încredere generată de false acuzații la adresa insittuției noastre și de ce nu, ignoranța. Nu ascund faptul că au fost atacuri dure la adresa Romsilva, însă am învățat să le combatem folosind același instrument puternic care este social media. De fapt, nu am făcut nimic mai mult decât să arătăm arătăm publicului ceee ce facem, în mod concret. Munca noastră se vede în zecile de milioane de puieți forestieri plantați anual, în investiții cu sume mari în împăduriri și îngrijirea pădurilor; identificăm pădurile valoroase și le protejăm, ne implicăm în programe de educație forestieră, repopulăm râurile de munte, ecologizăm și facem lucruri concrete. Știu că vor fi voci care vor spune că e datoria noastră să facem aceste lucruri. Foarte adevărat! Romsilva asta face de 27 de ani și nu ne plângem, dar nici nu ne lăudăm. Suntem o instituție perfectibilă și câtă vreme aceste organizații de mediu pun binele pădurii deasupra binelui propriu, atunci rămânem deschiși la dialog.
Domnule director general, Ciprian Pahonțu vă mulțumesc pentru amabilitatea și deschiderea aratate…