Afaceri închise de pesta porcină

440 de focare de pestă porcină africană au fost confirmate în acest an în România, două dintre acestea fiind la firme. Dincolo de datele oficiale, dezastrul descris de fermieri arată efectele epidemiei: „Nu se salvează nimic,se ucide tot”, spune un fermier decis să renunţe la afacere.

Patronul procesatorului de carne Carniprod Tulcea, Nicolae Ciuleac, care a sacrificat deja, din cauza pestei porcine 27.000 de porci, spune că are pagube de 10 milioane de euro şi intenţionează să cumpere pe viitor carne din Austria.

„Mai sunt 18.000 de porci de omorât din aproximativ 45.000. Nu se salvează, nu contează că este bolnav sau nu, se ucid. Nu se mai pune problema că este bolnav sau nu. Se ucide tot ce se numeşte specia porc. Ce voi face eu pe viitor? Nu mai fac niciodată, o să cumpăr din Austria carne şi de unde găsesc în străinătate. Voi renunţa la activitatea de creştere a porcinelor, în condiţiile acestea, nimeni nu vrea să crească porci aici, deci nu se poate aşa ceva”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Ciuleac.

Omul spune că în zona Tulcea situaţia a ajuns una critică „şi nu mai facem porc, asta e. Aşa s-a hotărât în consiliul acesta administrativ şi asociaţii vor, pentru că pierderile sunt mari, am investit în zootehnie foarte mulţi bani, dacă nu foloseşti activele acestea, le-ai făcut degeaba. Dacă considerăm tot, şi pagubele colaterale şi faptul că nu merge societatea, şi pierderile societăţii, şi a celor 30 şi ceva de magazine, dacă le adunăm pe toate la un loc se adună la vreo 10 milioane de euro. Fabrica stă, salariile merg, acestea sunt cheltuieli colaterale, salariile, nu pot să dau oamenii afară. Mie mi se rupe inima”, a mai spus Nicolae Ciuleac.

De la începutul acestui an, au fost confirmate în România 440 de focare de pestă porcină africană (PPA) la porci domestici, dintre care 438 în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale, arată datele oficiale ale Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Prefectul din Tulcea dă neputincios din umeri şi spune că două din cele mai mari companii de procesare a cărnii din Tulcea au fost afectate de pestă.

„Noi avem patru procesatori mari în judeţ. Avem Carniprod Tulcea, cu 47.000 de capete, avem Pigcom-ul, cu 19.000 de capete şi doi mici, cu 1000, respectiv 2000 de capete. Din nefericire, au fost afectaţi atât Carniprod-ul, cât şi Pigcom-ul. La Carniprod estimăm că în câteva zile terminăm operaţiunea de asomare şi ucidere, iar la Pigcom ieri a venit rezultatul final dat de Bucureşti, pentru că există o procedură. În primă fază se primeşte rezultatul de la DSVSA Tulcea, este suspiciune, chiar dacă el este 99,9 %, trebuie să aşteptăm şi rezultatele de la centru. Din nefericire sunt pozitive, avem pestă şi la Pigcom. Pericolul creşte în momentul în care se semnalează multe focare aproape de fermă”, a declarat Lucian Furdui, prefect al judeţului Tulcea, pentru MEDIAFAX.

Acesta dă asigurări că procesatorii afectaţi vor fi sprijiniţi. Asta dacă mai vor şi mai pot să îşi ţină afacerile în picioare. „Încă de vineri, primele dosare au fost aprobate şi o parte din oameni au deja banii în cont, în ceea ce priveşte despăgubilirile. Din momentul în care au anunţat porcul bolnav se deplasează la faţa locului organele DSV pentru operaţiunea de asomare a suinelor, dar se deplasează şi reprezentanţi din comisiile de evaluare, după care se întocmesc dosarele, ţinând cont de mai multe criterii, nu sunt sume de bani fixe. Porcii sunt diferiţi. Sumele sunt acordate de statul român, prin ANSVSA. La Carniprod au în jur de 47.000 de capete şi au şi porci de rasă, care ajung şi la câteva mii de euro bucata. Poziţia geografică nu ne avantajează aici. Virusul se răspândeşte cu o rapiditate de nedescris. Acum două luni a apărut la Tulcea şi acum avem şase judeţe afectate. Noi am luat toate măsurile. În momentul acesta avem jumătatea de nord-est a judeţului afectată”, a mai spus prefectul.

Sute de animale sacrificate în Ardeal

În zona de sud-est a României, evoluţia bolii este agresivă, având în vedere specificitatea zonei, fapt constatat şi de experţii Comisiei Europene, care au fost prezenţi în focare.

„Este o situaţie tristă ceea ce se întâmplă, îmi pare rău pentru colegii afectaţi de această nenorocire. Cum încercăm să ne revenim puţin şi să ajungem la performanţă, cum primim un picior undeva. DSV-urile ar fi mai în măsură să spună cauzele acestor focare de pestă porcină”, a afirmat Cosmin Moldovan, directorul general al unei carmangerii din judeţul Cluj.

În Ardeal, au fost confirmate 18 focare de pestă porcină africană în judeţul Bihor, fiind sacrificate peste 200 de animale. Producătorii cer explicaţii tot autorităţilor.

Reprezentanţii DSVSA Bihor au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că focarele au fost diagnosticate pe raza localităţilor Crestur, Olosig, Cherechiu, Sânicolaul de Munte, Abrămuţ, Cheşereu, Cubulcut şi Albiş – la porcii domestici, şi respectiv la porcii mistreţi în Cubulcut, Fondul de vânătoare 9.

„Conform procedurilor, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate. Pentru a preveni răspândirea bolii, au fost sacrificaţi atât porcii bolnavi cât şi cei care au fost în contact cu aceştia şi au fost recoltate probe pentru examene de laborator de la animalele moarte şi sacrificate, fiind afectaţi în total 202 porci”, au spus sursele citate.

Ca urmare a evoluţiei pestei porcine africane, în Bihor au fost dispuse măsuri de restricţie pentru transporturile de carne de porc, preparate din carne de porc, produse din carne de porc şi orice alte produse care conţin astfel de carne, respectiv de transporturi de porci vii, material seminal, ovule şi embrioni proveniţi de la porcine, către judeţe neafectate de pestă porcină africană.

3.000 de porci au fost sacrificaţi în judeţul Brăila

Peste 3.000 de porci au fost sacrificaţi în judeţul Brăila din cauza pestei porcine, iar autorităţile au anunţat că eutanasierea animalelor va continua zilele următoare. Până în prezent, în judeţ au fost confirmate zece focare ale bolii, dar există şi o suspiciune. Focarele de pestă porcină africană au fost confirmate în localităţi din Insula Mare a Brăilei şi din sud-vestul judeţului.

În zonele menţionate, dar şi în localităţile învecinate autorităţile au declanşat o amplă campanie de informare a populaţiei despre virusul care omoară porcii domestici şi sălbatici.

„La momentul de faţă avem 10 focare confirmate şi o suspiciune. Acestea sunt pe raza localităţilor Frecăţei, Berteştii de Jos şi Stăncuţa. Prin intermediul primarilor se vor intensifica informările către populaţie pentru prevenirea şi combaterea acestei peste porcine”, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, prefectul judeţului Brăila, George Adrian Paladi.

Până în prezent, echipele mixte care acţionează în zonele afectate de pestă porcină africană au eutanasiat peste 3.000 de porci.

Virusul pestei porcine africane depistat la porcii mistreţi de pe un fond de vânătoare din judeţul Sălaj

Virusul pestei porcine africane a fost depistat şi în judeţul Sălaj, în două cadavre de porci mistreţi, găsite într-o pădure din comuna Măierişte, situată în apropierea limitelor de judeţ dintre Satu -Mare şi Bihor.

„În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală Bucureşti (IDSA) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgenţă. S-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Sălaj pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum şi pentru adoptarea zonelor de restricţii, în Fondul de Vânătoare 30 Carastelec, pădurea Meja, comuna Măerişte”, au afirmat reprezentanţii DSVSA Sălaj.

Pentru fondurile de vânătoare din judeţ au fost stabilite o serie de măsuri, printre care suspendarea vânătorii pentru toate speciile, interzicerea utilizării de cereale recoltate din zona infectată în hrana porcilor domestici, suspendarea administrării de hrană la locurile de hrănire a mistreţilor, cu excepţia zonelor în care s-au semnalat pagube în culturile agricole, interzicerea circulaţiei animalelor domestice prin incinta pădurilor, inclusiv transhumanţa, interzicerea accesului, din orice motiv, a persoanelor neautorizate în aceste păduri.

Ancheta epidemiologică în acest caz este în desfăşurare în judeţul Sălaj.

Încercând să explice dezastrul pentru fermieri, ministrul Petre Daea s-a ales cu o verificare din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, deoarece a comparat efectele epidemiei cu Holocaustul.

„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod şi avem o veste proastă, că virusul ar fi şi în alt complex-care înseamnă 17.000-18.000 de capete. (…) Nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente ca să uşureze boala. Singura metodă este sacrificarea. Porcii aceştia toţi se incinerează (…), e o muncă extraordinară, acolo este că la Auschwitz, domnule. Gândiţi-va că acolo sunt efective de porci care pleacă de aici, se asomează, trec dincolo în partea cealaltă şi se pun pe foc. Alţii se izolează. Procedura o fac medicii veterinari, care sunt la limita rezistenţei psihice, ca să stai cu 2-3000 de porci pe zi să îi omori, se află în faţa unei situaţii greu de explicat, dar mai ales greu de ţinut”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Antena 3.

Ulterior, reprezentanţii Opoziţiei i-au cerut demisia, iar ca răspuns Daea şi-a cerut scuze public susţinând că a vrut doar să arate care este durerea sufletească a fermierilor.

„Declaraţia ministrului Daea reprezintă o gafă! Regret că un ministru al Cabinetului PSD – ALDE a făcut o asemenea declaraţie, deşi sunt convins că nu a existat nici cea mai mică intenţie de a ofensa poporul evreu. Cu toate acestea, îi atrag public atenţia ministrului agriculturii să fie mai atent asupra modului în care se exprimă şi să nu mai folosească asocieri care pot jigni profund”, a venit şi replica lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

Dragoş Frumosu, FNSIA: Focarul de pestă porcină africană a fost provocat

Fenomenul pestei porcine africane a fost provocat, iar autorităţile sunt vinovate pentru extinderea focarelor, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.

„Cred că acest focar a fost provocat. În primul rând faptul că a apărut în Tulcea, unde era şi o mare fabrică de produse din carne, care a închis. Pe de o parte, respectivul investitor şi-a pierdut afacerea, a pierdut foarte mult, pentru că îi este foarte greu să revină, iar pe de altă parte, sunt locurile de muncă pierdute ale oamenilor”, a declarat Dragoş Frumosu.

„Acum dacă stau să mă gândesc că acest focar s-a extins extraordinar de repede, atunci ce putem să credem, logic? Sau instituţiile statului nu şi-au făcut datoria şi nu au izolat focarul, sau într-adevăr discutăm despre altceva, pentru că extinderea asta înseamnă fie o neglijenţă din partea autorităţilor, fie o transmitere zonală la nivel de judeţe”, a adăugat Frumosu.

Potrivit liderului sindical, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA) trebuia să izoleze focarul şi să stopeze răspândirea virusului.

„Faptul că la două săptămâni, maxim trei, după fenomenul Tulcea începem să găsim şi în alte părţi, te pune pe gânduri şi atunci parcă aş elimina neglijenţa şi măsurile şi asta vizavi de măsuri numai autorităţile pot să precizeze ce au făcut, dar apariţia şi focarelor dă altceva de gândit”, spune Frumosu.

„Dacă fac o analiză şi mă uit că industria cărnii, morăritul şi panificaţia sunt cam singurele subramuri din industria alimentară cu o dezvoltare mare şi investiţii româneşti, mă pune iar să trag nişte concluzii care nu aş vrea să fie pripite şi care aş vrea să fie numai ca şi o gândire personală exprimată. Pentru că industria uleiului înseamnă în momentul de faţă 90% investii străine, industria zahărului înseamnă 90% investiţii străine, industria băuturilor răcoritoare sau berile 100%, industria de procesare a laptelui şi produselor lactate înseamnă 90% investiţii străine, deci morăritul, panificaţia şi industria cărnii au rămas două sectoare cu preponderenţă a investiţiilor româneşti, şi atunci de gândeşti la lucrurile astea”, a adăugat Frumosu.

În privinţa efectelor pe care fenomenul pestei porcine îl poate avea asupra industriei, dar şi a României, Dragăş Frumosu a precizat că ţara noastră va fi nevoită să importe mai multă carne pentru consum şi procesare, iar tot mai multe ferme autohtone riscă să-şi închidă porţile.

„Efectul poate fi dramatic pentru că fermele noastre sunt închise şi suntem obligaţi să importăm mai multă carne pentru procesare şi pentru consum ca atare, iar în al doilea rând va fi un cerc închis, iar dacă se depăşeşte un anumit procent de animale cu pestă porcină ca exportul produselor româneşti din carne să fie limitat, poate chiar interzis, sau să se facă dovada că este făcut din carne din import. Este un fenomen prin care am mai trecut în urmă cu 10 ani şi ne-a costat vreo patru ani de interzicere de export”

În privinţa subvenţiilor, liderul sindical a precizat că fondurile pe care autorităţile le-au cerut săptămâna trecută Comsiei Europene sunt bine venite pentru fermierii afectaţi de virusul pestei porcine africane, însă chiar dacă subvenţiile „vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”.

„Subvenţiile sunt bine venite pentru oamenii ăştia, care riscă pierderea afacerii, sau pierderi foarte mari, numai dacă ei vin undeva mai înspre iarnă nu mai faci nimic cu ei, îşi acoperă nişte găuri, dar afacerea este închisă, dacă ar venit acum imediat aceşti bani ar fi foarte bine, dar imaginati-vă că acest fenomen de pestă conduce la arderea tuturor grajdurilor şi a tot ce se întâmplă în acele zone, dacă lucrul este extins şi chiar dacă vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”.