Festivalul Intercultural ProEtnica atrage sute de mii de turiști!

0

Standurile cu care minorităţile recunoscute în România s-au prezentat la Festivalul Intercultural ProEtnica au constituit, în aceste zile, o adevărată atracţie pentru sutele de turişti români şi străini care s-au aflat în Cetatea Medievală Sighişoara.

Reprezentanţii minorităţilor care trăiesc în ţara noastră s-au întrecut şi în acest an, la cea de-a XVI-a ediţie a ProEtnica, în a-şi etala tot ce au mai bun în tradiţia lor, expunând de la costume tradiţionale, covoare lucrate manual, broderii, până la bijuterii sau ouă încondeiate. Nu au lipsit volumele cu proză documentară sau cele aparţinând unor scriitori reprezentativi.

Uniunea Armenilor s-a prezentat în acest an cu un stand informativ, cu broşuri şi cărţi, şi cu un altul de bijuterii din pietre preţioase confecţionate de reprezentanţi ai uniunii.

„Pentru că noi suntem cei care reprezentăm întreaga Uniune a Armenilor din România, am venit cu de toate: avem broşuri, cărţi editate de Ararat, reviste de la Ararat şi am adus un costum specific armenesc. Avem bijuterii şi am reuşit să facem rost de una foarte similară dintr-un aliaj de cupru. Noi de fapt am avut o expoziţie cu îmbrăcăminte armenească la Cluj, creată de doamna Iulia Şimo, de Zilele Clujului, care au loc anual în ultimele zile ale lunii septembrie. La Zilele Culturii Armene la Cluj am făcut o expoziţie care se chema ‘Lada de zestre a armencei'”, a precizat Anna Steib, secretar al UAR Cluj.

Anna Steib spune că armenii din România deţin o colecţie impresionantă de covoare tradiţionale cu care participă la expoziţii, dar, din păcate, tradiţia covoarelor s-a pierdut, din lipsă de materie primă. „Singurul covorar care mai trăieşte este colegul nostru Bedros Krucian, care are o colecţie cu care mergem la expoziţii. (…) Nu se mai găseşte lână. Noi am vrut să facem cu mărimea unu pe unu un război de ţesut vertical pentru copiii noştri ca să înveţe, dar nu s-a putut pentru că nu există materie primă. Toate fabricile au fost desfiinţate. Lâna o ardem, vezi Doamne, că ‘asta e’!. Trist!”, a adăugat ea.

Aceasta a menţionat că la Festivalul „Strada Armenească” a fost lansat noul manual de limba armeană. ”Şi acum am comandat deja manuale de la Bucureşti, urmează să ne parvină şi începem cursurile de limba armeană, sunt foarte mulţi doritori”, a spus reprezentanta UAR Cluj.

Standul tradiţional al polonezilor oferă obiecte tradiţionale, cuverturi, ştergare, carpete pentru coşul de Paşte, dar şi tablouri de mici dimensiuni ornate manual cu mărgele. „La standul nostru de prezentare am expus mărgeluţe – un meşteşug străvechi moştenit de la polonezii care au venit în România. Acest meşteşug l-au folosit polonezii mai ales pentru a coase şi înfrumuseţa costumele noastre tradiţionale. Acum sunt ca un tablou, ele de fapt sunt nişte batistuţe care sunt diferite flori cu diferite culori – este macul, floarea noastră, trandafirul. Florile şi culorile vii ne reprezintă pe noi, polonezii. Noi nu am făcut aceste tabloaşe pentru a le comercializa, dar era un mod de a expune arta noastră. Costumele noastre se pot admira în general numai la biserică, dar deloc în viaţa de zi cu zi”, a precizat Alina Spaine, preşedintele organizaţiei polonezilor din Suceava.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.