PSD, șapte întrebări pentru președintele Iohannis

PSD i-a înmânat preşedintelui Klaus Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, un document conţinând 10 principii şi şapte întrebări în legătură cu legile Justiţiei, una dintre întrebări fiind de ce şeful statului a convocat consultările cu partidele ”după şi nu înaintea adoptării” acestor acte normative de către Parlament.

Întrebările adresate de delegaţia PSD şefului statului sunt:

* De ce aţi convocat consultările cu partidele politice pe tema legilor din domeniul Justiţiei după şi nu înaintea adoptării lor de către Parlament?

* De ce nu v-aţi folosit prerogativele constituţionale de care dispuneţi pentru a interveni împotriva protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din Justiţie prin care s-au încălcat grav mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituţie?

* De ce nu aţi intervenit public şi prin mijloacele constituţionale de care dispuneţi pentru a restabili echilibrul şi încrederea în Justiţie atunci când mai mulţi magistraţi respectabili şi asociaţii ale judecătorilor – nu politicienii „penali” cum îi numiţi dvs – au acuzat presiuni grave din partea procurorilor DNA asupra judecătorilor care conduceau procesele penale având ca obiect dosarele DNA?

* De ce nu a avut nici măcar o poziţie publică atunci când într-un raport al unei comisii parlamentare de anchetă s-a stabilit că anumite persoane din mediul politic şi jurnalistic au multiplicat şi au sustras ilegal documente din arhiva SIPA – documente ce ar fi putut fi folosite pentru şantajarea magistraţilor, afectând astfel buna funcţionare a unor instituţii pe care aveţi datoria de a le apăra.

* Contrar tuturor poziţiilor critice pe care le aveţi astăzi faţă de adoptarea OUG 92/2018 care a fost convenită în prealabil între ministrul Justiţiei şi reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, de ce aţi tolerat şi nu aţi schiţat măcar un semn de îngrijorare atunci când fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, şi fostul prim-ministru Dacian Cioloş au adoptat OUG 6/2016 prin care un serviciu secret a fost transformat în organ de cercetare penală, încălcând astfel Constituţia şi legislaţia privind securitatea naţională, care intră sub incidenţa responsabilităţilor dvs?

* În condiţiile în care CCR se pronunţase deja asupra tardivităţii sesizării dvs asupra uneia dintre cele trei legi ale Justiţiei, fiind evident că acelaşi principiu era valabil şi pentru celelalte două legi adoptate, de ce aţi persistat în sesizarea lor la CCR, obstrucţionând astfel Parlamentul în procesul de legiferare?

* În calitate de garant al Constituţiei, cum vă poziţionaţi faţă de semnatarii protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din Justiţie, având în vedere că unii dintre aceştia încă ocupă înalte funcţii publice în care au fost numiţi de preşedintele republicii – unii dintre ei fiind numiţi chiar de către dvs.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri, la finalul discuţiilor cu şeful statului, că i-a lăsat lui Klaus Iohannis 10 principii „pentru independenţa reală a Justiţiei şi respectarea statului de drept”.

El a adăugat, totodată, că nu poate exista o discuţie amplă, serioasă despre sistemul de Justiţie din România dacă nu există răspuns la „nişte întrebări importante”, dacă nu se ţine cont că trebuie să se stopeze abuzurile şi să se stabilească şi ce se întâmplă cu efectele acestora.

„I-am lăsat domnului preşedinte un set de 10 principii pe care le urmărim noi, în măsura în care le consideră interesante le poate citi, poate avea un punct de vedere. I-am lăsat şi un set de şapte întrebări la care dacă vrea să ne dea vreodată răspuns pentru noi ar fi foarte bine”, a spus miercuri liderul PSD.

Printre principiile transmise preşedintelui se numără cele referitoare la respectarea Constituţiei României în litera şi spiritul ei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul procurorilor şi judecătorilor; stoparea abuzurilor din Justiţie împotriva cetăţenilor şi înlăturarea efectelor produse; respectarea drepturilor fundamentale ale omului, garantate de Constituţia României şi de tratatele internaţionale, precum dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată şi inviolabilitatea secretului corespondenţei; garantarea independenţei judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiţie – atât faţă de mediul politic, dar şi faţă de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informaţii.

Alte principii vizează garantarea independenţei procurorilor în instrumentarea cauzelor, în acord cu respectarea principiului constituţional al subordonării ierarhice; răspunderea magistraţilor pentru reaua-credinţă şi grava neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au; lustraţia magistraţilor care au fost colaboratori ai serviciilor de informaţii şi au pus în aplicare protocoalele secrete prin încălcarea Constituţiei şi a legilor în vigoare; garantarea independenţei sistemului judiciar faţă de orice imixtiune a serviciilor de informaţii; principiul celerităţii în instrumentarea şi soluţionarea cauzelor penale şi civile; principiul meritocraţiei şi al probităţii morale şi profesionale în promovarea magistraţilor în funcţiile superioare din sistemul judiciar.