Corina Crețu critică Guvernul Dăncilă în privința absorbției fondurilor europene

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a afirmat luni că îşi propune ca în restul de mandat care i-a mai rămas să aibă un dialog permanent cu Guvernul României, pentru a încerca să contribuie la îmbunătăţirea unor lucruri, precum calitatea slabă a infrastructurii din ţara noastră.

Ea participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

„În propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas – deja se fac patru ani de când am fost învestită comisar european – să am acest dialog permanent cu Guvernul României, cu autorităţile naţionale, mai ales că avem de la 1 ianuarie Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. Voi fi un susţinător al unei Preşedinţii de succes şi mă angajez ca, în această perioadă care a mai rămas, să încercăm să îmbunătăţim lucrurile care sunt de îmbunătăţit. De pildă, calitatea slabă a infrastructurii o cunoaştem cu toţii, este o situaţie resimţită de către toţi cetăţenii. Această calitate slabă limitează perspectivele de creştere economică pentru România, în special în sectoarele de transporturi, mediu şi energie, şi, tocmai de aceea, de fiecare dată, discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu”, a declarat Corina Creţu.

UPDATE: România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.

Comisarul european participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

„Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (…) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (…) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez – e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională – s-au pierdut (…) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri „care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

„Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat luni, la București, că absorbția „greoaie” a fondurilor europene de către România este o slăbiciune pe care Bucureștiul o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană, și că își propune „un dialog permanent cu Guvernul”, scrie Mediafax.

„Politica de coeziune este unul din instrumentele centrale prin care UE a încercat să faca viața cetatenilor mai bună. Din prima zi a mandatului meu, am considerat că UE are slăbiciunea de a nu comunica îndeajuns felul în care politica de coeziune îmbunătățeste viața oamenilor. Dincolo de alte benficii precum programul ERASMUS sau libera circulație, cred că politica de coeziune e cea mai vizibilă și cu impactul cel mai mare în viața de zi cu zi a cetățenilor. România e unul din statele beneficiare ale politicii de coeziune. M-am concentrat în ultimele luni să asigur un buget echilibrat, care să contribuie și dupa 2020 la dezideratul reducerii disparitățile sociale”, a declarat, luni, la București, la conferința EuroIMPACT, comisarul european Corina Crețu.

Crețu a explicat că România a avut încă de la aderarea la UE o slăbiciune în privința atragerii fondurilor europene.

„În exercițiul 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, inclusiv banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanțare pentru 60-65% din investițiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie și capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat de azi, de ieri, sau în ultimul an, e o slăbiciune pe care am avut-o ca țară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiți să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbție a fost de 4% (…) Îmi propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas să am un dialog permanent cu Guvernul, mă angajez să încercăm să îmbunătățim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creștere economică pentru România și discut cu autoritățile să urgenteze proiectele în domeniu”, a indicat Crețu.

Corina Creţu face, luni şi marţi, o vizită la Bucureşti ce va dura două zile şi care se va concentra pe beneficiile politicii de coeziune, care nu sunt nici abstracte şi nici de natură birocratică.

 

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.