Teatrul EXCELSIOR este, oficial, în Cartea Recordurilor

Luni, 21 ianuarie 2019, EXCELSIOR a devenit, oficial, primul teatru din România în Cartea Recordurilor. Distincția a fost acordată pentru cea mai mare gradenă rotativă din lume, construită special pentru spectacolul de teatru istoric „Vlaicu Vodă”, cel mai amplu proiect de pe agenda Centenarului Marii Uniri, organizat de Primăria Capitalei, prin Teatrul EXCELSIOR.

Recordul mondial a fost celebrat în cadrul unui eveniment ce a avut loc la sediul instituției (Strada Academiei, nr. 28). Cei prezenți au urmărit, în premieră, imagini din „Making Of Vlaicu Vodă”, urmate de momente memorabile din spectacol. Actorii Teatrului au pregătit un moment-surpriză menit să dezvăluie detalii tehnice inedite din culisele realizării gradenei turnante. Punctul culminant al evenimentului a fost decernarea Certificatului Oficial Guinness World Records pentru performanța fără precedent și acordarea diplomelor onorifice dedicate echipei artistice și tehnice a spectacolului.

Adrian Găzdaru, managerul Teatrului EXCELSIOR: „Intrarea în Cartea Recordurilor ne-a motivat, pe mine și pe întreaga echipă, să ne dorim să facem și mai cunoscut acest teatru. Noi punem accent întâi pe calitate și apoi pe cantitate, așa că sunt convins că efortul echipei nu va trece neobservat nici în perioada următoare!”

Recordul stabilit de Teatrul EXCELSIOR nu a surclasat o performanță deja înregistrată în prestigioasa Carte a Recordurilor, ci a înscris o nouă performanță în domeniul cultural-artistic – pentru prima dată în istoria Guinness World Records.

Dincolo de dimensiunile sale impresionante, gradena rotativă – obiectul recordului omologat de Guinness World Records – a îndeplinit un rol esențial în conceptul regizoral și scenografic al întregii producții. Cu fiecare rotație a sa, gradena i-a purtat pe spectatori prin succesiunea celor patru tablouri-cheie ale dramei „Vlaicu Vodă”, oferindu-le, totodată, șansa unei perspective 360° asupra universului spectaculos al satului medieval.

Gradena rotativă „Vlaicu Vodă” în cifre:

• Platforma turnantă dedicată spectacolului Vlaicu Vodă a fost construită în cinci săptămâni, pe un șantier specializat.
• Șase trailere lungi de 12 metri au fost necesare pentru transportarea gradenei.
• O macara cu capacitatea de 30 tone a asigurat amplasarea elementelor componente ale construcției în spațiul dedicat evenimentului.
• 20 de tehnicieni au lucrat timp de patru zile, în trei schimburi, pentru asamblarea tuturor elementelor turnantei.
• În structura de oțel s-au dat 4800 de găuri și au fost înfiletate 2400 de șuruburi, doar acestea ultimele cântărind în total 835 kilograme.
• Gradena a fost pusă în mișcare de un motor electric cu acționare hidraulică, alimentat la 3.80 V.
• Cele 12 roți cu o capacitate portantă de 120 tone ale turnantei s-au învârtit pe o șină cu cale de rulare de 60 metri.
• Gradena cântărește în total 45 tone, din care numai motorul și mecanismele adiacente de acționare însumează 10 tone.
• Gradena turnantă a fost prevăzută cu 384 de locuri pe scaune, putând suporta, pe lângă echipa tehnică de lumini și sonorizare, echivalentul a aproximativ 1000 de persoane.

Peste 700 de artiști și tehnicieni au lucrat zi și noapte, cu dedicare și responsabilitate, pentru ca Vlaicu Vodă să devină un spectacol de poveste, menit să scrie istorie. Un spectacol fără precedent în spațiul cultural autohton, superproducția „Vlaicu Vodă” a oferit publicului larg o experiență teatrală ambientată în secolul al XIV-lea, în contextul domniei lui Vlaicu Vodă. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Constituției din București, în perioadele 8 – 10 iunie și 22 – 26 august 2018.

Satul medieval construit în mărime naturală pentru acest eveniment a evocat, în cele mai mici detalii, fascinanta lume de acum șase veacuri. Nouă case, opt turnuri de apărare, patru ateliere de meșteșugari, un han și o biserică (interpretare după biserica Sân Nicoară, Curtea de Argeș), sute de costume și măști populare, zeci de muzicieni (instrumentiști, cor și ansamblu arhaic), alături de săteni, străjeri, călăreți, meșteșugari (olari, pielari, pictori, sculptori în lemn și țesătoare) au reconstituit atmosfera lumii românești medievale.