Rezervele internaționale ale României au scăzut în martie

În contextul scandalului privind aducerea în ţară a rezervelor de aur ale României, BNR anunţă că rezervele valutare la Banca Naţională a României au scăzut la 32,030 miliarde de euro la finalul lunii martie, de la 32,491 miliarde de euro la 28 februarie 2019, iar rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. Şi rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au scăzut la 35.865 milioane euro, în martie, potrivit BNR. 

La 31 martie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 32.030 milioane euro, față de 32.491 milioane euro la 28 februarie 2019.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

• Intrări de 997 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele;
• Ieşiri de 1.458 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută (436 milioane euro) şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.835 milioane euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2019 au fost de 35.865 milioane euro, faţă de 36.364 milioane euro la 28 februarie 2019.

Plăţile scadente în luna aprilie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1.208 milioane euro.

Un proiect de lege depus în februarie la Senat de Liviu Dragnea si Şerban Nicolae prevede modificarea Legii de funcţionare a BNR. Potrivit proiectului de lege, BNR mai poate lăsa în băncile din afara ţării doar 5% din rezerva totală a României. Aceste procent e condiţionat de obţinerea de venituri. Dacă nu obţinem dobândă din aurul depozitat în bănci din afara ţării, atunci cantitatea de aur depozitat în afara ţării va fi zero.

„(4) Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate EXCLUSIV în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate NU POT DEPĂŞI 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, potrivit proiectului.