Cercetători științifici de top, de pe patru continente, prezintă în România cele mai recente descoperiri în domeniul neurologiei

Cea mai amplă manifestare științifică educațională din domeniul neurologiei din România, prefigurează o nouă viziune aprofundată asupra cercetării științifice fundamentale și aplicate la nivel mondial. Trei mari evenimente dedicate unuia dintre cele mai vaste domenii din medicină, neurologia, vor reuni la Poiana Brașov, în perioada 6-12 iulie 2019, peste 200 de neurologi, cercetători științifici de top, cadre didactice universitare, medici primari,specialiști sau rezidenți, din 19 țări din Europa și alte trei continente.

Astfel, 9^th European Teaching Course on Neurorehabilitation – 6-7 iulie, 14^th International Summer School of Neurology – 8-10 iulie și 3^th EAN Task Force on Rare Neurologic Diseases Teaching Course – 11-12 iulie vor da continuitate programelor științifice medicale, al căror concept și dezvoltare se derulează sub egida Fundației Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare și Diagnostic din Cluj-Napoca și Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum  şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr.  Natan Bornstein, Vice President of the World Stroke Organization (WSO),  prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca , preşedinte al SSNN şi al EFNR şi membru corespondent al Academiei Române și prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti, de asemenea,  membru corespondent al Academiei Române.

Dacă luăm în calcul perioada, reputația speakerilor și amploarea lucrărilor științifice ce vor fi dezbătute în cadrul celor trei evenimente de top, putem configura un adevărat regal al cercetării științifice medicale din domeniul neurologiei. Reprezentanții de marcă ai marilor centre universitare din SUA, Rusia, Germania, Italia, Israel, UK, Suedia, Austria, Slovenia, Elveția, Ungaria, Hong Kong, Coreea de Sud, Egipt, Vietnam, Ucraina, Uzbekistan, Republica Moldova și România,  vor aduce pe scena a cercetării științifice medicale, cele mai recente descoperiri din domeniul al neurologiei.

Un accent deosebit se va pune pe programele, competențele medicale și strategiile de dezvoltare din sfera neurorecuperării și a rolului fundamental în eficientizarea tratamentelor și metodelor de recuperare a pacienților cu afecțiuni neurologice. De asemenea, în cadrul manifestării științifice, o altă componentă esențială este reprezentată de ramura bolilor neurologice rare, dar și de noutăți aduse în tratarea Accidentului Vascular Cerebral (AVC), a Traumatismelor Cranio Cerebrale sau a bolilor Alzheimer sau Parkinson.

“Am putea considera această manifestare ca fiind un adevărat maraton al cercetării științifice medicale neurologice, atât prin numărul mare de participanți, cel al domeniilor neurologice abordate, dar mai ales prin valoarea lucrărilor științifice ce vor fi prezentate de către autorii lor, cercetători din mari centre universitare de pe patru continente ale lumii” a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

 Pacienţii cu AVC afectați de lipsa centrelor de neurorecuperare

Accidentul vascular cerebral este în mod fundamental o afecțiune cronică și implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de recuperare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, recuperare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializați în recuperare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în recuperare.

Prof. dr. Dafin Mureșanu a adăugat că „interesul central al cercetătorilor, precum și cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului îngrijirii, care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul, în special în ceea ce privește utilizarea resurselor și costurilor, încercându-se în permanență găsirea unor soluții de eficientizare”

Supraviețuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit, în special, un accident vascular cerebral, este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. Potrivit celui mai recent studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecţionate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare .

Statistică a bolilor neurologice

Potrivit studiilor, numărul pacienţilor ce suferă de Boala Parkinson se poate dubla până în 2030. În prezent această afecţiune afectează aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni, iar în ţara noastră însumează peste 70.000 de bolnavi.

În ceea ce priveşte accidentul vascular cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. Conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.

România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC în Romania este de 0,1% pentru grupa de vârsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârsta 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

 Scleroza multiplă sau “boala cu 1000 de feţe” este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât și la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populația tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000.

O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismul cranio-cerebral de care suferă anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor craniocerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual , cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceștia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere – 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism craniocerebral. Anual, în țara noastă, se înregistează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.

Despre boala Alzheimer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa zisa boală a uitării. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.

În România, 75% dintre bolile neurologice rare, prezente la copii. Boli rare sunt definite ca fiind cele care afectează un număr mic de persoane în comparaţie cu populaţia globală. În proporţie de 80 la sută , orginea acestor boli este  genetică şi, pentru multe dintre acestea simptomele pot fi observate la naştere sau în copilărie. Denumite de către specialişti ca fiind boli rare, ele alcătuiesc astăzi, un capitol vast ce cuprinde între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii. În Europa, o boală este considerată rară atunci când afectează una din 2.000 de persoane, fiind estimaţi aproximativ 246.000 de pacienţi. În SUA o boală rară înseamnă o maladie care afectează mai puţin de 200.000 de oameni dintr-o populaţie de peste 314 milioane (1 persoană din 1.500), în timp ce în Japonia este considerată ca fiind o boală rară, cea care afectează mai puţin de 50.000 de oameni din totalul populaţiei, de peste 127 de milioane de cetăţeni.„Prevenţia medicală sau mai exact, diagnosticarea precoce a tulburărilor neurologice poate conduce şi în cazul bolilor rare la o stopare eficientă a progresiei bolii, chiar dacă astăzi, diagnosticarea precisă a acestor maladii se confruntă încă cu multiple obstacole cauzate pe de o parte de o cunoaştere limitată, iar pe de altă parte de dificultăţile existente în accesarea serviciilor de specialitate” a precizat prof.dr.Dafin Mureşanu.            Din nefericire, în România, din numărul total de oameni afectaţi de boli rare, 75% se estimează ca fiind copii, iar 9 din 10 bolnavi nu sunt diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi greşit, în timp ce doar aproximativ 7.500 de pacienţi sunt înregistraţi şi integraţi clinic, în contextul în care alte mii de persoane afectate nu se prezintă la medic. Din numărul total estimat al bolilor rare (5.000-8.000), 20% se pot cataloga ca fiind boli rare de natură neurologică. Astăzi, în lume, peste 95%  dintre aceste boli nu au tratament, studiile arătând că apariţia lor este cauzată în proporţie de 80% de factorul genetic, iar 50% sunt predominante la copii. Boala Wilson, sindromul accentului străin, sindromul Moebius, sindromul mâinii străine, sindromul Copgras, sindromul Alice în Ţara Minunilor sau sindromul săritorului sunt doar câteva dintre miile de boli rare, dintre care în proporţie de peste 20% sunt de natură neurologică. Cele mai frecvente boli genetice care se asociază cu Accidentul Vascular Cerebral sunt CADASIL (Arteriopatia Cerebrală Autosomal Dominantă cu Infarcte Subcorticale şi Leucoencefalopatie), bolile Fabry sau MELAS.

 Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):

 Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobiologice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.

Pentru mai multe detalii www.ssnn.ro