Directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, demontează acuzațiile care îi sunt aduse!

On nov. 5, 2019 0

Având în vedere modalitatea în care s-a făcut publică o adresa interna și acuzațiile formulate prin intermediul unor terțe persoane, constând în aceea că ,,în mod abuziv” am retras plângerea penală formulată împotriva d-lui Gheorghe STAN, fost procuror Șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. și actualmente judecător la Curtea Constituțională a României, adăugând dvs. și opinia – citez: ,,apreciem că plângerea nu trebuia retrasă, deoarece prin retragerea apelului declarat de D.N.A., procurorul Gheorghe STAN a lăsat fără apărare Statul Român într-un dosar în care miza o reprezintă cele 43.227 ha teren forestier proprietate publică a statului”,

Vezi aici Incheiere Dosar nr. 1/2018

Directorul General – Gheorghe MIHĂILESCU – adresează OPINIEI PUBLICE și Serviciului Juridic și Contencios Administrativ din cadrul Regiei Naționala a Pădurilor – Romsilva , următoarul comunicat :

A. Cu privire la retragerea apelului declarat de D.N.A., procurorul Gheorghe STAN a lăsat fără apărare Statul Român într-un dosar în care miza o reprezintă un teren forestier proprietate publică a statului”.

1.Nu procurorul Șef secție al SIIJ – prin retragerea apelului DNA, a lăsat statul fără apărare în dosarul penal având ca latură civilă o suprafață de 43.277 ha teren cu vegetație forestieră și nici conducerea executivă a Romsilva, care a retras plângerea penală formulată împotriva fostului procuror șef Gheorghe STAN – cum nejustificat se/ afirmați.

2.Regia Națională a Pădurilor – Romsilva – prin Serviciul Juridic Contencios și Administrativ a avut și are obligația principală a reprezentării instituției în instanță și formularea tuturor cererilor, probatoriilor, etc. pentru a preîntâmpina în mod real, dar și judicios ieșirea unei importante suprafețe cu vegetație forestieră din proprietatea publică a statului și implicit din legala administrare a regiei – prin Direcția silvică Bacău.

3.Astfel, ”documentul” servit de dvs. mediului on line – nu reprezintă astfel cum netemeinic afirmați – o reacție la abuzurile directorului general al regiei la adresa consilierilor juridici – acesta având în mod cert un alt substrat, lucru cu atât mai evident cu cât – nu conducerea executivă a Romsilva a împiedicat și/sau nu a asigurat reprezentarea juridică în dosarul penal nr………/1/2018, cu trimitere expresă la termenul din data de 12.06.2019, din încheierea de ședință, rezultând:

Î.C.C.J. – Completul de 5 Judecători Penal, a luat în examinare apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – DNA, de 11 dintre inculpații-apelanți și de părțile civile privind pe toți inculpații; în aceeași încheiere se consemnează părțile prezente asistate de apărători aleși și părțile lipsă, printre care și apelanta Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și alții.

De asemenea la pct.IV reține Î.C.C.J. – Completul de 5 Judecători Penal, prin aceeași încheiere de ședință, reține: ,,Ia act de împrejurarea că apelanta ….(…), apelanta Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și apelanții-inculpați …(…)… nu au formulat cereri de probe în cauză.”

Așadar, asigurarea prezenței RNP-Romsilva, prin consilieri juridici la toate termenele de judecată în fața instanței de apel cu ocazia judecării dosarului nr………./1/2018 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, constituie o atribuție și/sau responsabilitate obligatorie a Serviciului Juridic Contencios și Administrativ.

Mai mult decât atât, era necesară și obligatorie prezența reprezentantului și/sau reprezentanților convenționali ai regiei în fața instanței de apel, la termenul (12.06.2019) când s-au propus și/sau solicitat probatorii pe susținerea motivelor de apel, astfel cum a înțeles să întreprindă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în calitate de reprezentant al statului, nefiind suficient doar a declara și motiva apelul și a pasa responsabilitatea către alte persoane și/sau instituții.

3. Retragerea plângerii penale a fost decisă în contextul în care:

a). Șeful Serviciului Juridic Contencios și Administrativ, nu a înțeles să-și asume și/sau însușească prin semnătură, alături de conducerea regiei plângerea în discuție, aceasta fiind redactată și/sau promovată de unul dintre consilierii juridici ai regiei care – în data când trebuia să se prezinte la organele abilitate pentru susținerea actului juridic întocmit, în acord cu normele penale procedurale – și-a luat concediu legal de odihnă.

În atare situație, conducerea executivă a regiei nu a avut suportul și consilierea juridică – în fața organelor judiciare în data de 18.10.2019 pentru a susține și/sau asuma plângerea penală formulată împotriva procurorului Șef al SIIJ, actualmente judecător al Curții Constituționale.

b). La adoptarea deciziei de retragere a plângerii penale au stat și următoarele aspecte factuale:

Contrar celor inserate în plângerea penală în discuție, procurorul Șef al SIIJ – și-a motivat retragerea apelului, astfel:

Prin cererea nr.940/III-13/2019 din 10.05.2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., a retras apelul declarat împotriva sentinței penale nr.286/09.05.2018 de către Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. – S.T. Brașov.

Redăm în cele ce urmează conținutul cererii semnată de procurorul Șef al S.I.I.J. – Gheorghe STAN, astfel:

,,(…) În acest context, retragerea apelului în dosarul penal nr. …../1/2018 s-a dispus în urma studierii memoriului nr.940/III/13/2019, a rechizitoriului nr. …../P/2012 din data de ………….. al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, a sentinței penale nr………/…….05.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. ………/1/2015, cât și a motivelor de apel nr.1746/III/2/2018 din data de ……………… ale Direcției Naționale Anticorupție – Secția Judiciară Penală, anexate în copie la lucrarea de bază. Ca atare, în cauză s-a efectuat o analiză atentă și completă a dosarului de către procurorii din cadrul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, apreciindu-se în final că hotărârea instanței de fond a fost legală și temeinică, fiind în mod judicios motivată, având un puternic suport probator. De altfel, recent Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un alt caz, prin decizia penală nr. ……../……….15.05.2019 a luat act de retragerea de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a apelului ce a fost declarat în dosarul penal nr. …../42/2019.

În consecință, am apreciat criticile formulate de procurorii DNA ca fiind superficiale, iar motivele de apel în privința soluțiilor de achitare nu au în vedere identificarea în concret a unor critici ale sentinței apelate cu privire la elementele constitutive esențiale ale infracțiunii reținute prin actul de inculpare, ci reiau tezele rechizitoriului, iar probele propuse nu sunt de natură a aduce elemente noi în dovedirea acuzațiilor, ci doar se reiau aceleași teze probatorii propunându-se readministrarea acelorași probe, fără motivarea în vreun fel a necesității readministrării lor, legat de criterii obiective.”

La termenul de judecată din data de 12.06.2019, reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat să se constate că, în cauză, apelul formulat de DNA nu a fost retras; mai mult decât atât, același reprezentant al ministerului public a susținut că potrivit art.132 din Constituție si art.64 și 65 din Legea nr.303/2004, procurorul Șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este subordonat ierarhic Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, cu referire expresă la statutul SIIJ și la procurorul SIIJ, Curtea Constituțională a arătat că procurorul șef al SIIJ este subordonat ierarhic Procurorului General, așa cum sunt toți procurorii.

A concluzionat și solicitat reprezentantul Ministerului Public să se constate că instanța de apel este cea care are o competență exclusivă în a verifica dacă apelul a fost sau nu retras, așa cum verifică și dacă a fost sesizată în mod legal, analizând declarația de apel, având obligația să verifice și dacă actul de desesizare este emis sau nu în mod legal.

Prin încheierea de ședință din data de 12.06.2019 după deliberare, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători a luat act de retragerea apelului de către procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, având în vedere dispozițiile art.415 alin.3 Cod procedură penală, dispozițiile art.88 ind.1 alin.6 și art.88 ind.8 alin.1 lit.d) din Legea nr.304/2004.”

Pentru toate aceste argumente – am apreciat că nu pot susține și/sau motiva și nu este prerogativa exclusivă a conducerii executive a Romsilva – asumarea unei plângeri penale pentru un număr de 5(cinci) infracțiuni doar generic menționate – cu atât mai mult cu cât, toate aceste presupuse fapte penale s-ar fi consumat în fața celei mai înalte instanțe în grad, Î.C.C.J. și în prezența reprezentantului Ministerului Public, acesta din urmă având și un mandat expres din partea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

Astfel, a insista și/sau menține plângerea penală în forma sa – cunoscând și motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători, care reține – cităm: ,,Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție (…) va avea în vedere, pe de o parte, cererile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru Investiharea Infracțiunilor din Justiție și a aoelantului inculpat D.I., în sensul retragerii apelurilor formulate, aceasta reprezentând manifestarea lor unilaterlaă de voință, iar pe de altă parte, principiul disponibilității, partea care a formulat respectiva cerere putând să o retragă până la închiderea dezbaterilor.”,

am apreciat că ar constitui un formalism exagerat și rigid, și o poziție dificila a Regiei Naționala a Pădurilor – Romsilva, ținând cont de condițiile în care presupusele infracțiuni săvârșite de procurorul Șef al SIIJ – prin retragerea apelului DNA, săvârșite de facto la 12.06.2019 în fața Completului de 5 Judecători – al Î.C.C.J. și cu știința Procurorului General și/sau al reprezentantului Ministerului Public, au primit eficiență juridică, chiar provenind din acte și fapte penale, contra înfăptuirii justiției.

4. Amintim că, prin Rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov nr…………./P/2012 din …….01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a 16 (șasesprezece) inculpați, dintre care unii în stare de arest preventiv, unii în stare de arest la domiciliu și alții în stare de libertate.

Infracțiunile reținute în sarcina celor 16 inculpați prin actul de sesizare a instanței (rechizitoiu) au fost: instigare la abuz în serviciu, constituire grup infracțional organizat, cumpărare de influență, trafic de influență, spălare a banilor, abuz în serviciu, luare de mită, cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență, complicitate la cumpărare de influență, complicitate la spălarea banilor.

5. Prin sentința penală a instanței de fond (Î.C.C.J.) nr…………/…….05.2018 pronunțată în dosarul nr……../1/2015, s-a dispus:

a). Pe latură penală, cu unanimitate de voturi:

Inculpatul A. I.:

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat; (pct.1-3 rechizitoriu)

– a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată (pct.4 și 5 din rechizitoriu), astfel: din două infracțiuni de cumpărare de influență, într-o singură infracțiune de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.1 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.^[1]

– s-au aplicat și o serie de pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul H. V.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată (pct.3 din rechizitoriu), astfel: din infracțiunea de spălare a banilor, în instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art.47 Cod penal, raportat la art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr.656/2002; a fost achitat pentru instigare la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.29 alin.1 lietra b din Legea nr.656/2002.

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

– s-au aplicat și o serie de pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul S. P.-G.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și cumpărare de influență; (pct.1-2 rechizitoriu)

– a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată (pct.3 și 4 din rechizitoriu), astfel: din două infracțiuni de cumpărare de influență, într-o singură infracțiune de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.1 Cod penal, raportat șa art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și o serie de pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul B. D. C.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

– s-au aplicat și pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul K. I.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul H. A.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată (pct.2 din rechizitoriu), astfel: din infracțiunea de spălare a banilor, în instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art.47 Cod penal, raportat la art.29 alin.1, lit.b) din Legea nr.656/2002.

– a fost achitat pentru instigare la infracțiunea de spălare a banilor;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

– s-au aplicat și pedepse accesorii, s-a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 4 ani;

Inculpatul I. S. I.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și pedepse complementare, pentru o perioadă de 3 ani.

Inclpatul V. I. G.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență și complicitate la spălare a banilor.

Inculpatul C. D. C.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de influență.

Inculpatul C. T. A.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălarea banilor și trafic de influență.

Inculpatul M. I.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și pedepse complementare, pentru o perioadă de 3 ani.

Inculpata S. (fostă Z.) G. R.

– a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și pedepse accesorii, s-a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 4 ani.

Inculpata A. A. R.

– a fost achitată pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență.

– s-au aplicat și pedepse accesorii, s-a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 4 ani.

Inculpatul D. I.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

Inculpatul C. A.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

– a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de Parchet, de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată din infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.2 Cod penal.

– de asemenea, a fost achitat pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 Cod penal.

b). Pe latură penală, cu majoritate de voturi (respectiv, 2 dintre cei 3 membri ai completului de judecată, fond), doar în ceea ce-l privește pe:

Inculpatul O. L. A.

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave;

– a fost achitat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită (pct.2 rechizitoriu);

– a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (pct.3 rechizitoriu);

– s-au aplicat și pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, conform prevederilor art.66 literele a, b și c Cod penal și ale art.65 alin.1 Cod penal, interzicerea inclusiv a dreptului de a exercita profesia de ………….

c). Tot pe latură penală, cu opinia separată a unui membru al completului fond – strict în sensul achitării inculpatului O. L. A. în baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.a) Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.289 Cod penal raportat la art.7 alin.1 litera b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.3 rechizitoriu).

d). Pe latură civilă – cu privire la solicitarea/cererea de restabilire a situției anterioare pronunțării deciziei civile nr.231/R/2012 de Tribunalul Covasna prin care s-a dispus reconstituirea suprafeței de 43.277 ha teren cu vegetație forestieră din proprietatea publică a statului și implicit din legala administrare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția silvică Bacău (cu trimitere la alineatul 3 de la fila 436 din sentința penală nr. ……./……..05.2018 pronunțată de instanța de fond), instanța de fond a lăsat nesoluționată latura civilă, urmând ca – după rămânerea definitivă a hotărârii să se facă aplicarea art.27 alin.2 Cod procedură penală.

6. În cauză au declarat apel părțile, dar și D.N.A., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală, solicitând readministrarea declarațiilor pe care instanța de fond și-a motivat soluțiile de achitare, reaudierea martorilor, admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. …../…..05.2018 pronunțată de Î.C.C.J. și în rejudecare condamnarea inculpaților pentru toate infracțiunile din actul de sesizare a instanței cu pedepse privative de libertate orientate spre maximul special, menținerea măsurilor asiguratorii, etc.

7. Prin cererea nr.940/III-13/2019 din 10.05.2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., a retras apelul declarat împotriva sentinței penale nr……/09.05.2018 de către Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. – S.T. Brașov, iar Î.C.C.J. prin încheierea de ședință din data de 12.06.2019 a luat act de retragerea apelului formulat de DNA.

8. Cauza penală este pe rolul Î.C.C.J. – Completului de 5 Judecători, în apel, RNP-Romsilva, însușindu-și parțial apelul și motivele de apel formulate de D.N.A. – S.T. Brașov, conform prevederilor art.415, alin.4 Cod procedură penală. De aceeași manieră a procedat și Ministerul Finanțelor Publice – în calitate de titular al statului.

9. Cu privire la modalitatea de prezentare a Documentului dvs. nr.2055/28.10.2019 – prin lansarea acestuia în spațiul public, vă facem cunoscut faptul că în ianuarie 2018, Comisia Europeană a constituit un nucleu de experți (high-level group of experts – ,,HLEG”) menit să consilieze inițiativele politice de combatere a informațiilor false și/sau a dezinformării răspândite on-line. În acest sens, HLEG a întocmit un raport conceput în scopul de a revizui cele mai bune practici.

Printr-un comunicat al Comisiei Europene, raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul – fie de a obține un profit, fie de a cauza în mod intenționat un prejudiciu public.

Considerăm astfel că o amenințare sporită vizând corecta informare a opiniei publice, nu o reprezintă știrile false, cât cele trunchiate, care prezintă doar frânturi de adevăr.

Cu referire la Documentul întocmit de dvs. și înregistrat la nr.2055/28.10.2019, transmis de dvs., și/sau preluat de o parte din mass media, se poate observa că ați prezentat trunghiat situația juridică reală și actuală a suprafeței de 43.227 ha teren cu vegetație forestieră – ce constituie latura civilă a dosarului penal nr. ………./1/2018 pe rolul Î.C.C.J., cu termen de judecată la data de ……..11.2019.

Considerăm că o astfel de abordare a dvs., se încadrează în ceea ce Comisia Europeană a înțeles să definească ca fiind dezinformare.

B.Constituirea de echipe de lucru formate din consilieri juridici angajați ai Regiei Naționala a Pădurilor-Romsilva pentru a identifica cele mai buna strategii de apărarea a interesele legitime ale unității era și este o practica curenta, care a adus succes in multe cauze . Când Directorul General a apreciat un caz de inducere in eroare a conducerii executive a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva cu consecințe pagubitoare pentru atât unitate și pe cale de consecință pentru conducatorul unității și a constituit o comisie din 15 juriști care au confirmat poziția directorului general, o asemenea comisie nu mai este oportuna, eficientă și legală ? De ce ? Pentru că de aceasta dată confima opinia logica a directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva ?

Cum poate fi calificată propunerea șefului serviciului juridic si a unui colege din acest serviciu de a formula o plângere penală pentru o fapta inexistenta de fals și uz de fals împotriva unui coleg din birou, plângere pe care directorul general nu o poate înțelege și căreia deasemenea nu i s-a dat curs !

Referitor la modul in care inteleg o parte din colegii din cadrul Serviciul Juridic și Contencios Administrativ al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să respecte prevederile Codului Fiscal, normele și procedurile interne cu privire la decontare unor cheltuieli cu deplasarea in interes de serviciu, ii rog să mai citească încă odată, misiunea de Audi Intern și sa aplice recomandările formulate de acest serviciu care au fost aprobate de Directorul General și astfel devin norme obligatorii.

II. Celelalte chestiuni – reprezentând nemulțumirile dvs. de conducerea executiva și Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor , urmează a fi discutate, mediate și/sau clarificate în cadru instituțional, astfel cum situația o impune.

III. Încă in detaliu :Serviciul juridic a ales să depună nota scrisă la cabinetul directorului general la sfârșitul programului de lucru in data de 30 Octombrie 2019 la momentul in care acesta acuza o stare generală de rău pe fondul unor probleme medicale.

Cu toată considerația ,

Gheorghe MIHAILESCU

Director General al Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva

^[1] În baza art.292 alin.1 Cod penal, raportat la art.6 din Lg.78/2000, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod penal;