Ministrul Cîțu vizează împrumuturi de peste patru miliarde de lei în mai 2020

Suma este cu 115 milioane de lei mai mare faţă de cea programată pentru luna aprilie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna mai 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,065 miliarde de lei, din care 500 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 3,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 465 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 14 mai este programată o licitaţie pentru certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 de milioane de lei, pe o perioadă de 364 de zile, data scadenţei fiind la 17 mai 2021.

De asemenea, Finanţele au programat şi şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (465 milioane de lei în total). Emisiunile vor fi de 500 de milioane lei (cinci emisiuni), 400 de milioane lei (o emisiune) şi 200 milioane lei (o emisiune).

Deficitul bugetar a fost finanţat în aprilie la o dobândă medie de 3,5% pe an, faţă de 4,5% în aceeaşi lună din 2019, banii economisiţi fiind alocaţi către sănătate, şomaj tehnic, investiţii, afirmă ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

„Am reuşit imposibilul. În aprilie 2020 am finanţat deficitul bugetar la o dobândă medie de 3,5% pe an în timp ce guvernul socialist în aprilie 2019 finanţa deficitul bugetar la o dobândă medie de 4,5%. O economie de un punct procentual care înseamnă economii semnificative la buget. Am economisit bani pe care i-am alocat către sănătate, şomaj tehnic, investiţii”, a scris ministrul, duminică, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, performanţa este cu atât mai importantă cu cât vine în contextul celei mai mari crize economice şi al estimărilor, exagerate din punctul său de vedere, despre deteriorarea economiei româneşti în perioada următoare.