Este inutil să te gândești că englezismele nu sunt folositoare

Niciun alt sistem de comunicare nu poate egala limbajul uman. Prin intermediul său putem transmite gânduri referitoare la un număr nelimitat de subiecte, precum vremea, știința, arta, trecutul sau viitorul. Îl utilizăm nu doar pentru a transmite informații, ci și pentru a le solicita.

Fiecare limbă cunoscută are un vocabular de zeci de mii de cuvinte, construit din câteva sute de mii de sunete. Dar care a fost prima limbă folosită pe glob? Cum a apărut – unde și când? Lingviștii nu au răspunsuri exacte la aceste întrebări, dar au formulat o serie de teorii de-a lungul timpului. Există astfel teoria Bow-Wow, conform căreia limbajul a apărut atunci când strămoșii noștri au început să imite sunetele naturale din jurul lor. Primul discurs a fost onomatopeic – marcat de cuvinte auzite ca prin ecou – cum ar fi moo, meow, splash, cuc și bang. Teoria Ding-Dong, promovată de Platon și Pitagora, susține că vorbirea a apărut ca răspuns la calitățile esențiale ale obiectelor din mediul înconjurător. Sunetele originale erau în armonie cu lumea din jurul lor. Conform lingvistului danez Otto Jespersen, limbajul s-ar fi putut dezvolta din sunete asociate cu dragostea, jocul și, în special, cântecul. Teoria La-La este corespunzătoare acestui concept. Celelalte două teorii formulate sunt Pooh-Pooh, care mizează pe faptul că totul a început cu interjecții precum ouch!, oh! și yabba dabba do! și teoria Yo-He-Ho, conform căreia, limbajul a evoluat din grohăituri, gemete și sforăituri rezultate dintr-o muncă fizică grea.

Indiferent care dintre aceste teorii ar fi mai plauzibilă și oricare ar fi fost începutul limbajului de care ne bucurăm cu toții astăzi, putem admite că datorită interacțiunii continue și a influenței reciproce dintre popoarele lumii, recunoaștem astăzi asemănări mari între propria limbă însușită și cele care aparțin altor țări de pe mapamond. Pe lângă aceste similitudini, există și tendința de a folosi multe dintre cuvintele limbii engleze, tocmai pentru că aceasta este atât de folosită la nivel internațional. Mulți dintre noi numim acești termeni englezisme sau anglicisme și suntem conștienți că intrarea lor în uzul zilnic a împărțit oamenii în mai multe categorii: cei care le acceptă, cei care le acceptă și le folosesc chiar în exces, cei care le resping și categorisirea poate continua. Mai important decât să îți alegi una din taberele care ți s-ar potrivi mai bine, este să le cunoști adevărata însemnătate și scopul infiltrării lor în lexicul limbii române. Ariile lor de răspândire sunt diverse, pentru că în societatea contemporană au apărut multe domenii de activitate noi. Cel mai evident este universul social media, care nu reprezintă un simplu conglomerat de platforme destinate creării unei prezențe online, ci și un spațiu de lucru în care un vocabular internaționalizat este esențial. Utilizatorii, angajații și persoanele care interacționează chiar în mod sporadic cu acest spațiu virtual sunt conștienți că procesul de comunicare se desfășoară cu atât mai eficient cu cât numărul de cuvinte înțelese este mai mare. De aceea, un like trebuie să rămână like, un check-in nu are nevoie de traducere, iar un insight își are locul său în „backstage-ul” Facebook-ului.

Un alt univers în care are loc o fuziune a englezismelor este cel al jocurilor video. Dacă ai măcar câteva cunoștințe în domeniu, atunci și termenul RPG îți poate fi cunoscut și, în loc să rostești abrevierea, îl poți traduce drept „joc de rol”. Există însă termeni pentru care nu are rost să cauți un echivalent în limba română. Acestea sunt deja utilizate pe scară largă de jucători și schimbarea ar putea induce haos. Ele fac parte și din rutina jocului de poker, unde un blind este un jucător care primește două cărți la începutul jocului Texas Hold’em, flops-urile sunt cele trei cărți comune dezvăluite de dealer, iar river-ul este a cincea și ultima carte comună. Imaginează-ți cum ar fi să traduci termenul în „râu” și cât de confuz ar suna și pentru ceilalți jucători. Pe de altă parte, dacă renunți la a găsi un echivalent în limba română pentru toată terminologia, jocul va decurge așa cum trebuie. Chiar și atunci când existau doar câteva jocuri mari și late, pe care toată lumea le îndrăgea, erau comenzi ale căror denumiri jucătorii le luau ca atare, atâta timp cât își însușiseră deja ce era acela un pound ground, un double jump și un jump wall.

Cei care nu sunt de acord cu așa-zisele anglicisme, pot începe prin a le privi precum niște împrumuturi necesare, care prezintă avantaje față de termenul autohton. Dacă folosești calculatorul fie pentru lucru sau pentru partea de divertisment, este imposibil să fi folosit vreodată un alt termen decât mouse sau să fi numit chat-ul drept „loc pentru discuții amicale”. Și atunci când vorbești despre dispozitivul digital care îți este nelipsit din buzunar, geantă sau mână, oriunde ai merge, nu îl numești „telefon inteligent”, ci „smartphone”.

Alt domeniu care deține terminologia sa specifică, nuanțată de englezisme, este muzica. Cine nu știe astăzi ce este acela un star, ce înseamnă când citești că o formație a lansat un nou single sau cum altfel decât hit, poți să numești acel cântec de succes apărut cu mult timp în urmă, cu rezonanță până în ziua de astăzi?

Când vine vorba despre industria alimentară, putem spune că mâncăm englezisme pe pâine, râvnind la ele măcar la una din cele trei mese importante din zi. A trecut mult timp de când nu am mai pronunțat cuvântul „șuncă” în loc de „bacon”, „floricele de porumb” în loc de „popcorn”, nu am mai zis că mergem la „magazin”, preferând varianta „market” și poate chiar niciodată de când ne știm pe lume, nu am spus că vrem altceva decât „ketchup” pe pizza.

Faptul că apelăm la astfel de cuvinte denotă că ne dorim să creăm sau să aderăm la un anturaj universal, care să ne ajute să nu facem notă discordantă în peisajul european, dar și în cel mondial. Într-adevăr, există și situații în care ar trebui să citim de două ori cuvântul, poate chiar să-l pronunțăm pentru sine și doar mai apoi să începem să-l transmitem către ceilalți. Acesta este cazul unor derivate precum a cancela, a se focusa sau a agrea. Deși după efectuarea unei analize comparative cu termenii de la care s-a pornit, argumentele înclină cu siguranță spre scoaterea lor din uz, ele sunt destul de răspândite și folosite de multe persoane.

În afară de micile excepții de la regulă, englezismele contribuie la o reînnoire a limbii române, care ne ajută să ne facem înțeleși într-un context internațional, ne trezește poate chiar și interesul de a descoperi mai mult și marchează evoluția noastră ca civilizație. Orice domeniu al societății are nevoie de modernizare, iar această nuanță fresh înlesnește comunicarea în multe sfere de activitate.