FORDAQ: “Ne  aflăm  la a 7-a prorogare a termenului de operaționalizare pentru SUMAL 2.0, sectorul forestier din România trăiește sub amenințarea blocajului”

Este  o  situație  exasperantă! Operaționalizarea  improvizată  a  sistemului  SUMAL  2. 0 este  permanent  amânată începând cu luna decembrie  2016!  Practic  din 2016  sectorul forestier din România trăiește sub amenințarea blocajului – aplicațiile nefiind  funcționale –  ne  aflăm  la a  7-a  prorogare  a termenului de operaționalizare!  Parcă  este  prea  mult, chiar și pentru România!

Comunitatea Forestierilor –  Fordaq atrage atenția că Ministerul Mediului, Apelor și  Pădurilor a început o operaționalizare improvizată a sistemului SUMAL 2.0 – sub presiunea  intrării  în  vigoare  a HG-497-2020, care reglementează  operaționalizarea   sistemului  de la  1  noiembrie 2020. Reamintim că întreaga  ramură  economică  a  economiei forestiere –  cu  efecte și asupra altor  sectoare conexe, inclusiv în zona de aprovizionare a  populației  cu  lemn  de foc –   a  fost  în pericol de a se bloca la 30 decembrie 2019  și  respectiv  30  iunie  2020 printr-o  operaționalizare nefuncțională  a SUMAL  2.0, de fiecare  dată rezolvarea situației fiind amânată.

Astfel,  opinia  publică,  dar  și  Comisia  Europeană au cerut în repetate rânduri găsirea unor soluții de combatere a tăierilor ilegale. Care este situația astăzi, cu doar 2 zile înainte de  abrogarea  HG-470-2014 care implică dispariția SUMAL 1.0 și obligă la folosirea unui SUMAL 2.0  nefuncțional,  prin intrarea  în vigoare a HG-497-2020?

Testarea  publică a aplicațiilor SUMAL  2.0  a  început  abia  în 15  octombrie,  deși  de la  30  iunie,  de când  a  survenit  ultima  prorogare,  a  fost  destul timp,  iar  domnul  ministru  Costel  Alexe  a anunțat  public încă din 28  aprilie începerea  testării  aplicațiilor  SUMAL! Feed-back-ul comunitătii forestierilor după scurta și improvizata perioadă de testare a SUMAL este clar: aplicațiile nu sunt funcționale, pregătirea implementării este practic incipientă!

În acest moment există zeci de mii de profesioniști – în special transportatori, dar și din industria construcțiilor sau din rândul utilizatorilor de materiale lemnoase – care nu știu că au obligații în SUMAL. Despre  suport pentru implementare și instruirea  zecilor  de mii  de utilizatori  SUMAL –nici  vorbă!  Un haos total!

SUMAL  a devenit  o victimă  a  permanentelor  schimbări ale legislației  silvice. Sistemul  SUMAL este  o aplicare  a Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase,  prevăzute  de  Codul  Silvic. Ulterior aprobării HG-497-2020 în luna iunie, definiția materialelor lemnoase a fost extinsă în luna septembrie a anului curent, prin Legea 197/2020 de modificare a Codului Silvic, cu consecința imediată a obligativității urmăririi tuturor materialelor lemnoase în sistemul SUMAL, cu implicații extinse pentru industria lemnului, industria mobilei, industria  construcțiilor, sectorul de retail non-alimentar și alți utilizatori de materiale lemnoase.  Practic, fiecare șantier  de  construcții,  fiecare retailer sau fiecare  cumpărător a peste  20 mc de lemn de foc,  fiecare atelier care  prelucrează  PAL  din care  rezultă  rumeguș,  fiecare  reciclator  de paleți  din care  rezultă  tocatură  din lemn, este  asimilat  unui  depozit  de material  lemnoase,  cu  gestiune  on-line  in timp  real,  registre  special  de intrare  ieșire, etc.   Avem  nevoie să fie  tratați  ca  depozite  de materiale  lemnoase? În plus cu o birocrație aferentă  indusă,  cu  urmărirea  GPS  a  transporturilor a tuturor  acestor  “materiale  lemnoase”?  Evident, este  absurd ceea ce se întamplă!

Pe  fond,  SUMAL-ul,  prin conexare  cu  cele  peste  100  de  acte  normative  aplicabile doar ca  legislație  silvică,  a pierdut  legătura cu  obiectivele  sale:  să  asigure un sistem  simplu,  robust  și  eficient  de trasabilitate  a provenienței  legale  a masei  lemnoase la  prima  punere  pe piată! Mai exact, de la  pădure  la  primul  beneficiar.  Acesta  este  sensul legislației  europene,  regulamentul EUTR,  invocat ca  bază  pentru  legislația  națională.

În  fapt, SUMAL  este pe deplin funcțional din 2008,  dezvoltările  din 2014 –  Radarul  Pădurilor și din 2016 – Inspectorul  Pădurilor  au  făcut  din el  un instrument  performant.  Dar  un  instrument puțin folosit pentru  orientarea  controlului  pe  zone  și  activități  de risc  privind tăierile  ilegale, din lipsă  de voință  politică. În  loc  să  eficientizeze  controlul, statul  roman  continua  să  suprareglementeze,  să  facă  o legislație  inaplicabilă.

Comunitatea  Forestierilor  își  reafirmă sprijinul  pentru  măsuri ferme de  combatere a tăierilor  ilegale de pădure,  dar  solicită măsuri eficiente și aplicabile,  care să nu inducă  blocăje, birocrație și costuri  administrative inutile.

      În legatură cu sistemul  SUMAL 2.0,  pentru  o  operaționalizare și atingere a  obiectivelor  acestui  sistem  este  nevoie  de:

• parcurgerea unei  perioade de  testare  publică, cu  feed-back de la  utilizatori;
• revizuirea softurilor și  a HG-ului, pe baza feed-back-ului  rezultat  în urma  testării;
• parcurgerea unor  etape  de creare  a bazelor  de date  pentru  operaționalizarea  aplicațiilor,  ținând  cont  de  cantitatea  uriașă  de informative necesare  pentru  inițializarea  aplicațiilor;
• instruirea utilizatorilor,  asigurarea  suportului  pentru  utilizare;
• configurarea SUMAL ca sistem de bază national pentru aplicarea Regulamentului European  995-2010,  denumit  generic  EUTR,  de  asigurare a  trasabilității  la  prima  punere  pe  piață  a masei 

Solicităm  Ministerului  Mediului,  Apelor  și  Pădurilor  respectarea  principiilor  de transparență  decizională  în elaborarea politicilor  publice,  pentru  a avea  o legislație  predictibilă,  eficientă  și  aplicabilă.

Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România