Cine răspunde? La 5 ani de la începutul dezvoltării, testarea și pregătirea implementării SUMAL 2.0, la 31 ianuarie, reprezintă un haos!

Intrarea în vigoare a HG 497/ 2020 și implicit operationalizarea SUMAL 2.0  de la  31  ianuarie  2021  ar putea duce la blocaje majore și haos pe întreaga ramură a sectorului  forestier, a industriei  lemnului și pe întregul lanț de comercializare  a materialelor  lemnoase. Motivul principal al acestei situații este lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0.

Practic, peste 100 000 de operatori economici vor avea obligații în SUMAL 2.0 peste numai 12 zile, iar aceștia nu au la dispoziție modalitatea de a intra în legalitate și nu știu:

• cum să se înregistreze  ca  profesioniști
• cum să își înregistreze partizile aflate în lucru, stocurile din depozite, care  trebuie  transferate  din SUMAL  1 în SUMAL

Comunitatea  Forestierilor –  Fordaq  a organizat  pe data de 18  ianuarie 2021, o  dezbatere  în cadrul  căreia specialiștii din domeniu au  arătat că SUMAL  2.0  suprareglementează,  risipește  resursele de control  direcționându-le  greșit  după  false  alerte satelitare  și  către  industria  lemnului,  în loc  să le direcționeze conform directivelor și practicii europene, la prima punere pe piață a masei  lemnoase,  acolo unde se pot constata și  combate  tăierile  ilegale sau poate fi impiedicat  accesul în piață a lemnului  fără  proveniență legală.

Logica  SUMAL  2.0  este  ca  transporturile  de materiale  lemnoase  să fie  urmărite  GPS,   cu  ajutorul  unui telefon mobil și a unei  aplicatii  Wood  Tracking  instalată pe  telefon.  Dar se pare că autoritățile  nu au luat  în calcul că o  parte  semnificativă  din transporturi sunt pe cale feroviară.   Mijlocul de transport  este  vagonul! Cum poate fi implementat sistemul pe aceste transporturi? Să stea oare un  CFR-ist în fiecare  vagon, având asupra sa telefonul și aplicația  Wood  tracking?  În triaje,  vagoanele se mută de la o  garnitură la alta, oare să alerge  mecanicul  de locomotivă prin triaj să predea telefonul cu  Wood –Tracking?  Este  absurd!

Definiția  profesioniștilor  SUMAL  ca  fiind  “orice  operator  care depozitează,  deține,  procesează, comercializează  materiale  lemnoase “  va  conduce, în evaluarea  Ministerului,  la  crearea  de obligații  de utilizare a SUMAL pentru   100 000 de operatori  economici. Grav este faptul că, deși  sistemul  SUMAL  2.0  este  prorogat  la  implementare de aproape  5  ani  de zile, Ministerul nu a  pregătit  implementarea nici  până în prezent!

Potrivit art. II din Hotărârea Guvernului nr. 923/2020, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 30 ianuarie 2021, pentru aplicațiile SUMAL 2.0 .[…] aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Adică în perioada 30 octombrie – 30 ianuarie, de  la ultima  prorogare, trebuia să se facă această pregătire a implementării. Acest ordin, această metodologie nu există nici astăzi. Ceea  ce  se numește  generic  SUMAL  2.0  este  un softare și o reglementare –  HG 497/2020,  care intră în vigoare la  31  ianuarie 2021 !  Odată cu  această  operaționalizare nu mai știm cum să facem lucruri banale:

• Nu mai  știm  cum sa operăm în SUMAL un refuz  banal de marfă în portul Constanța și să aducem marfa înapoi  în firmă,  pentru această operațiune trebuie autorizat  în port  un depozit
• Nu mai știm cum să  facem  achiziție  de marfă,  orice  achiziție  transformă  punctul respectiv  de achiziție în depozit  SUMAL 2.0.
• În SUMAL 0  nu mai  există recepție în depozit, datele se preiau automat din avizul de expediție.  Recepția se face din ochi, inclusiv la o barjă de 1000 de mc!
• SUMAL 0  ține  o  evidență  scriptică în metri  steri  pentru  tocătură și  rumeguș,  recepțiile  în viața reală sunt în tone!  Evidențele  din SUMAL nu mai au nicio legatură cu evidența  contabilă,  devin registre paralele!
• Firmele care  fac  decojirea  bușteanului  înainte  de procesare   pur  și  simplu nu  pot  înregistra  coaja ca rezultat al  sortării și apoi să  expedieze  acest  sortiment!
• dacă un operator  economic  găseste  un  transportator  de pe  bursa  transporturilor pentru  un transport  banal  de orice  materiale lemnoase, transportatorul nu poate efectua  transportul,  trebuie să se întegistreze  ca  profesionist  SUMAL  la  Garda  Forestieră,  să doteze  șoferul cu un telefon cu  GPS  și  Wood Tracking!

“Pentru industria lemnului tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările  europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte  legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al  provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne  dorim, la modul  cel  mai  sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect.  Industria  lemnului  este  o industrie  performantă, care  poate  furniza  economiei  bioproduse  bazate  pe o resursă regenerabilă –  lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor  climatice” – Cătălin Tobescu,  președintele  Asociației  Industriei  Lemnului – Prolem.