Maria Grapini, întrebări adresate Věrei Jourová pe tema statului de drept. Vicepreședintele Comisiei Europene îi răspunde europarlamentarului umanist!

În contextul frecventelor încălcări ale Constituției de către președintele Iohannis, dar și de către Guvernul PNL care, prin vocea primului ministru demisonar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale, europarlamentarul umanist, Maria Grapini, i-a adresat, pe 19 decembrie, o scrisoare deschisă, pe marginea acestui subiect stringent, vicepreședintei Comisiei Europene – Valori și Transparență, Věra Jourová.

În cadrul punctului său de vedere, transmis oficialului Comisiei Europene, europarlamentarul Grapini a precizat că misiunea OSCE care a monitorizat alegerile parlamentare din România a criticat implicarea preşedintelui Klaus Iohannis în campania electorală, în favoarea Partidului Național Liberal. De asemenea, Maria Grapini a punctat faptul că preşedintele Iohannis şi-a exprimat, în mod frecvent, preferinţele sale politice, în intervenţiile publice, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a angajamentelor făcute de către toate ţările OSCE de a nu amesteca funcţiile şi instituţiile statului în lupta politică.

În context, europarlamentarul umanist a adresat, punctual, următoarele întrebări:

1.Având în vedere frecventele încălcări ale Constituției de către Președintele Klaus Iohannis, cât și de către guvern care prin vocea primului ministru demisionar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale și a declarat public că nu le aplică, nu considerați că s-a încălcat principiul statului de drept? Mai mult, presedintele Klaus Iohannis a avut mai multe declarații extremiste cerând desființarea Partidului Social Democrat, una dintre cele mai importante forțe politice din România.

2.Având în vedere că România a fost sancționată printr-o Rezoluție nedreaptă, în anul 2018, când nu se întâmplau aceste lucruri, cum consideră Comisia că va trebui să se acționeze în această situație?

3.Pentru credibilizarea instituțiilor europene, nu considerați că ar trebui să atenționați guvernele, indiferent de culoarea politică a acestora, si președinții statelor membre, atunci când se încalcă principiul statului de drept?

Mulțumindu-i, în răspunsul său, europarlamentarului Grapini pentru scrisoarea prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea statului de drept în România, inclusiv în ceea ce privește recentele alegeri parlamentare, vicepreședinta Comisiei Europene-Valori și Transparență, Věra Jourová, a precizat că oficialii Comisiei monitorizează cu atenție evoluțiile legate de statul de drept, în toate statele membre, inclusiv în România.

După cum știți, a mai spus Věra Jourová, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul său raport anual privind statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept, un instrument preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept și prevenirea apariției sau adâncirii problemelor. În opinia vicepreședintei Comisiei Europene, raportul se axează pe îmbunătățirea înțelegerii și a gradului de conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra statului de drept – sistemele de justiție, cadrul de combatere a­ corupției, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.  « Raportul privind statul de drept este un exercițiu anual, iar edițiile viitoare se vor axa pe evoluțiile legate de aspectele sistemice din aceste domenii. La fel ca ediția din 2020, raportul din 2021 privind statul de drept va include un capitol referitor la România, care va reflecta evoluțiile din domeniile menționate mai sus. În ceea ce privește alegerile parlamentare, Comisia nu are competența generală de a interveni  în chestiuni electorale în statele membre”, se mai arată în răspunsul transmis de Věra Jourová europarlamentarului umanist.

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a menționat faptul că, sub rezerva respectării anumitor principii de bază, cum ar fi cele prevăzute la articolele 2 și 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre au responsabilitatea de a stabili condiții specifice pentru desfășurarea alegerilor, iar autoritățile administrative și judiciare naționale competente asigură respectarea legislației aplicabile și a standardelor relevante. Statele membre ar trebui să țină seama, mai spune Věra Jourová, de orientările relevante privind bunele practici electorale furnizate de organisme internaționale precum Comisia de la Veneția, a Consiliului Europei și misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

“La un nivel mai general, în decembrie 2020, Comisia a prezentat Planul de acțiune pentru democrația europeană, care urmărește să consolideze reziliența democratică și să protejeze integritatea alegerilor. Planul de acțiune se adresează instituțiilor UE, guvernelor și parlamentelor naționale, precum și altor autorități naționale, partidelor politice, mass-mediei, societății civile și platformelor online. Acesta stabilește măsuri specifice de promovare a unor alegeri libere și corecte și a unei participări democratice puternice. În acest context, Comisia va continua să colaboreze cu toate statele membre, inclusiv cu România, pentru a consolida cooperarea în UE”, a mai punctat, în răspunsul său, oficialul Comiei Europene.

Nu în ultimul rând, Věra Jourová, i-a dat asigurări europarlamentarului român că, în continuare, Comisia va urmări îndeaproape evoluțiile din România și va colabora cu autoritățile române pentru a promova statul de drept și democrația. Mai mult, Comisia își menține angajamentul ferm de a susține dreptul și valorile UE, în interesul cetățenilor români și al restului Uniunii Europene.