Fermierii avertizează în privința consecințelor unei crize alimentare!
Daniel Botănoiu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, avertizează asupra riscurilor legate de o criză alimentară în întreaga lume. Acesta spune că pentru români va fi o adevărată povară.
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR) a vorbit despre riscurile legate de o criză alimentară în întreaga lume şi despre efectele acesteia asupra românilor.
„Riscurile privind criza alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară! În situaţia particulară în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de circa 3 miliarde euro nu reprezintă decât un risc real. Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?”, a declarat Daniel Botănoiu.
Acesta spune că majorarea preţului inputurilor odată cu restricţiile acceptate prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu vor produce decât majorarea preţului materiilor prime agricole europene, dispariţia activităţilor din rural, în special în ţările estice, şi o migraţie în creştere.
„Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%. Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator”, a mai precizat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.
Botănoiu spune că preţul de achiziţie al îngrăşămintelor azotoase în 2020 a fost de 900 lei, iar în prezent a depăşit bariera de 4.000 lei/tonă. La toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.