Pachet legislativ pentru combaterea vandalismului grafic. Sebastian Burduja, deputat PNL: “Cei care nu respectă patrimoniul istoric și cultural trebuie să suporte consecințe dintre cele mai aspre!
După vandalizarea Ateneului Român cu spray-uri de graffiti, la finalul anului trecut, deputatul PNL Sebastian Burduja a demarat un pachet legislativ pentru combaterea acestui fenomen, care afectează patrimoniul istoric și cultural din toată țara, în special în București și orașele mari. Cele două proiecte legislative vizează creșterea substanțială a sancțiunilor contravenționale și penale, cu scopul de a descuraja autorii de graffiti să distrugă fațadele bunurilor aflate în domeniul public sau privat, patrimoniul cultural, mobilierul urban etc. În plus, după modelul altor state, se prevede confiscarea substanțelor folosite pentru săvârșirea faptelor și obligarea făptașilor de a reda starea inițială a locurilor vandalizate.
Propunerile legislative, inițiate de Sebastian Burduja, deputat PNL de București, și Diana Morar, deputat PNL de Bistrița, au fost semnate de zeci de parlamentari PNL, PSD și USR, fiind anterior supuse dezbaterii publice actorilor relevanți din domeniu: grafferi, arhitecți șefi, reprezentanți din poliția locală, autorități locale, experți din zona academică și din societatea civilă.
„Facem distincție între arta stradală, în locuri special amenajate sau cu acordul proprietarilor, și fenomenul vandalismului grafic, care a scăpat de sub control în ultimii ani, inclusiv din cauza sancțiunilor mult prea blânde. Zeci de primării ne-au scris despre costurile imense ale reparării patrimoniului construit, despre cât de greu sunt de prins făptașii și despre cum amenzile din prezent sunt mai mici decât costul unui singur tub de spray folosit în vandalizarea unei clădiri.
Încurajăm primăriile să pună la dispoziția artiștilor spații în care aceștia să se manifeste, inclusiv prin organizarea de concursuri specifice. Dar este total inacceptabilă vandalizarea Ateneului Român, a Sarmizegetusei Regia, a casei lui Ionel Brătianu din Piața Amzei sau a proprietăților private sau publice, în general. Ne-am uitat cu atenție la experiențele altor state și am preluat cele mai eficiente soluții pentru stoparea acestor abuzuri.
Urmând teoria ferestrelor sparte, care arată că semnele vizibile ale criminalității, comportamentul antisocial și dezordinea civilă creează un mediu urban care încurajează crimele și dezordinea, inclusiv infracțiunile grave, inițiativele noastre au două mari obiective: protejarea patrimoniului și prevenirea delictelor grave.
În prezent, majoritatea amenzilor aplicate sunt în medie de 50 de lei (plătiți în 15 zile). Ne propunem să creștem amenzile de 30 de ori și să mărim pedepsele penale pentru vandalizarea clădirilor de patrimoniu, cu atenție deosebită pentru cei care promovează prin mesajele desenate ura, violența, discriminarea. Sper ca toți colegii parlamentari să înțeleagă cât de importante sunt lucrurile aparent mici, dar care pot schimba complet calitatea vieții românilor, mai ales în mediul urban”, a declarat Sebastian Burduja, inițiator al pachetului legislativ.
„Această propunere legislativă este absolut necesară într-o societate în care actele de vandalism au devenit tolerate. Avem datoria de a ne proteja patrimoniul istoric și cultural, inclusiv investițiile finanțate din fonduri europene. Autoritățile locale suportă adesea costuri ridicate pentru repararea fațadelor clădirilor emblematice. În plus, cu toții putem vedea în orașele noastre inclusiv clădiri noi sau recent reabilitate mâzgălite în decurs de zile sau săptămâni după finalizarea lucrărilor. Soluția noastră legislativă poate și trebuie să fie completată de măsuri pe plan local, inclusiv prin supravegherea video a spațiilor publice și intervenții rapide și eficiente din partea poliției. Scopul pachetului legislativ al cărui co-inițiator sunt este, astfel, să descurajeze autorii de graffiti să distrugă fațadele bunurilor aflate în domeniul public sau privat, patrimoniului cultural, precum și a spațiilor publice în general. Este o chestiune care ține de respect și de ordine în orice democrație civilizată”, a declarat Diana Morar, deputat PNL de Bistrița.
Ce prevăd cele două propuneri legislative:
- Propunerea legislativă care modifică și completează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice:
- Creșterea amenzilor pentru vandalizarea grafică de la 3.000 lei la 6.000 lei (față de 100-500 lei în prezent);
- aplicarea unei sancțiuni complementare obligatorii, respectiv aceea a “obligării înlăturării de către contravenient a înscrierilor, însemnelor sau desenelor, cu redarea stării inițiale a bunului scris, pictat, desenat sau deteriorat ori cu refacerea acestuia, după caz”;
- confiscarea spray-urilor, vopselelor, creioanelor și altor substanțe colorante cu caracter permanent sau temporar utilizate de făptuitor pentru săvârșirea contravenției;
- se adaugă ”imprimarea” ca element material al contravenției, pentru a putea cuprinde mai multe situații faptice de încălcare a valorii sociale ocrotite.
- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal
- Se propune majorarea limitelor de pedeapsă de la 1 la 5 ani în prezent, pentru distrugerea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, la 2-7 ani.
- S-a optat pentru limitele de pedeapsă “de la 2 la 7 ani” urmând raționamentul de la forma calificată a furtului prevăzută la art. 229, alin. (2), lit. a) C. pen., care prevede că ”Dacă furtul a fost săvârșit în următoarele împrejurări: a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural” pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
- Scopul majorării pedepselor este descurajarea săvârșirii de acte de distrugere prin scrieri, pictare sau desenare cu graffiti pe fațadele bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, dar și sancționarea proporțional cu gravitatea faptei.
Cele două propuneri legislative pot fi consultate la acest link-uri: https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b73&an_cls=2022